De ce nu sunt românii dispuși să renunțe la echipamentele electrice și electronice? Răspunsul este poate surprinzător: fiindcă speră să scoată un profit de pe urma acestor deșeuri. Așa că preferă să le țină în casă dacă nu primesc la schimb.

Românii țin aparate vechi în casă sperând că vor primi ceva pe ele

”Eu, în numele organizației pe care o reprezint, îmi asum o parte din vină, pentru că am derulat ani de zile campanii sub titlul de conștientizare și stimulate a colectării selective care nu au avut, în definitiv, niciun rol educativ. Campaniile acestea au motivat în permanență financiar, prin tombole, vouchere. Dar în momentul în care se retrage stimulul de natură economică, cetățeanul nu mai răspunde”, a declarat Roxana Puia, Marketing Director ENVIRON, în cadrul conferinței Green ReportManagementul Deșeurilor. Clearing House si țintele de colectare pentru DEEE”.

Astfel s-a ajuns în situația în care, de pildă, numărul telefoanelor vechi ținute în sertar în țara noastră l-a depășit pe cel al locuitorilor, atingând circa 23 de milioane. În ce privește încărcătoarele, sunt peste 40 de milioane de astfel de dispozitive stricate sau ieșite din uz în casele românilor.

Am instituit practic ideea că deșeul de echipament electric are o valoare, că poate fi fructificat, exploatat, că îl dai cui îți oferă mai mult pe el, că nu renunți la el gratuit, așa cum ar trebui să o faci.

Roxana Puia, Marketing Director ENVIRON

”Am făcut un exercițiu anul trecut, când am întrerupt în campaniile pe care le facem cu primăriile la nivel național sistemul de recompensare prin tichete cadou. Și am constatat că am fost nevoiți fie să ne întoarcem cu mașinile cu doar 2 deșeuri, fie să anulăm campaniile, fie să ajungem în localități în care au trecut colectorii sau alții înainte, le-au dat mai mult pe ele și nu vor să le mai predea. Acesta e păcatul derulate până acum”, continuă reprezentantul Environ, organizație colectivă, nonguvernamentală și non-profit, care se ocupă cu preluarea responsabilităților pentru producătorii care pun pe piață electrice și electronice.

Marea debarasare, succesul care nu s-a repetat

Cosmin Teodoru, Director General, Direcția Deșeuri Periculoase, Ministerul Mediului, afirmă că Marea debarasare a fost singura campanie de aceste fel care a contat, din păcate. Doar că aceasta a avut o fereastră foarte scurtă, în care reacția a fost în mare măsură emoțională.

Marea debarasare – al cărei nume oficial era ”Campania națională de colectare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice” – a fost demarată în 2007. Practic, românii puteau lăsa în fața blocului aparatele nefuncționale sau de care pur și simplu voiau să scape, urmând ca acestea să fie colectate gratuit de companiile de salubritate și duse la reciclatori. La prima ediție s-au colectat în jur de 600 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice, la a doua – 650, dar de la a treia (doar 400 de tone) cantitățile au tot scăzut. Chiar și așa, succesul inițial al campaniei a făcut ca aceasta să fie copiată și în Republica Moldova.

Programul Rabla pentru electrocasnice încearcă să suplinească, dar ”ne învârtim, din păcate, în același cerc. Lumea are impresia că ce are în casă are o altă valoare decât dacă s-ar duce să-și îndeplinească obligația”, spune Cosmin Teodoru.

Bani din PNRR pentru centre unde să ducem deșeurile

O soluție ar fi introducerea unor puncte de colectare. Ministerul mediului a încercat să promoveze această idee la nivelul primăriilor, dar fără mare succes. La ora actuală se încearcă finanțarea prin CAV – Centre de Aport Voluntar - care sunt cuprinse în PNRR. Ținta propusă este să ajungem la 565 de astfel de centre de colectare pâna la jumătatea anului 2026. La CAV se vor putea preda nu doar deșeuri de echipamente electrice, ci și alte deșeuri voluminoase – de pildă anvelope sau mobilier uzat, deșeuri din construcții și demolări”

”Vor exista, dar lumea va trebui să învețe drumul spre ele”, spune Cosmin Teodoru.

Sursa foto: Facebook / Environ