România se numără printre cele mai poluate țări din Uniunea Europeană, iar Bucureștiul se numără frecvent printre cele mai îmbâcsite centre urbane de pe bătrânul continent. Un studiu din 2020 a arătat că, doar în cazul Capitalei, poluarea vine cu un cost greu de suportat ce sare de 6 miliarde de euro anual, al doilea cel mai mare după Londra. Poluarea are, evident, surse diverse. De la arderi ilegale și până la mașini, calitatea aerului este afectată de o multitudine de factori.

Dacă în cazul automobilelor, Bruxelles-ul a venit cu o soluție, anume scoaterea de la comercializare a mașinilor noi alimentate cu combustibili fosili, alte sectoare duc lipsă de reglementare. O analiză recentă a arătat că, an de an, companiile aeriene de linie transportă peste 4,5 miliarde de pasageri, aceste zboruri contribuind cu circa 2,5% din emisiile totale de CO2 sau chiar 3,5% dacă se iau în calcul și celelalte emisii de noxe. Airbus se numără printre producătorii care analizează, de câțiva ani, viabilitatea hidrogenului ca alternativă de viitor pentru industrie.

Cât poluezi când călătorești cu un zbor de linie

József Váradi conduce destinele Wizz Air încă de la început, fiind unul dintre co-fondatori în urmă cu 20 de ani. Acesta a stat de vorbă cu wall-street.ro despre importanța de a avea cea mai tânără flotă de avioane din industrie, cu o medie a vechimii de doar 4,5 ani.
„La capitolul siguranță, nu facem diferență între un avion vechi de 20 de ani sau unul vechi de doi ani, deoarece verificările tehnice și rigorile la capitolul siguranță sunt extrem de înalte”, a spus CEO-ul Wizz Air care a subliniat, însă, că un avion nou are alte avantaje.

Statistic: Distribution of carbon dioxide emissions produced by the transportation sector worldwide in 2021, by subsector | Statista
Aici, prin „Aviation” înțelegem întreg sectorul, nu doar cel ce ține de zborurile de pasageri. Via Statista

„Cel mai important avantaj ține de eficiența aeronavei, iar acest aspect devine tot mai interesant pentru cei care zboară cu noi”, a subliniat Váradi care susține că, pe viitor, clienții ar putea să aleagă o linie aeriană plecând de la cât poluează aceasta.

„Noi, la Wizz Air, având o flotă cu multe avioane noi, poluăm mult mai puțin decât alți rivali din industrie. În medie, amprenta de carbon a Wizz Air, calculată per pasager per kilometru, este de doar 45-50 de grame de CO2, față de peste 100 de grame cât este media industriei”, adaugă reprezentantul Wizz Air.

Dezbaterea cu privire la cât de poluante sunt diversele tipuri de transport nu este nouă, iar avioanele poluează diferit în funcție de dimensiuni, tehnologie și de tipul de rute pe care sunt operate. De pildă, conform Statista.com, un zbor intern emite circa 255 grame de CO2 per pasager per kilometru, în timp ce o mașină mică pe benzină emite circa 192 grame de CO2. Cantitatea de CO2 scade cu cât un avion este mai mare (deci transportă mai mulți pasageri), iar zborul este mai lung.

Statistica emisiilor de CO2 (per pasager, per kilometru parcurs), via Statista

Testarea unui combustibil sustenabil pentru aviație

De anul trecut, compania Wizz Air s-a alăturat celor de la Airbus pe acest drum, dar maghiarii caută alternative și pentru viitorul apropiat. Astfel, cel mai mare operator din România a decis să testeze un combustibil sustenabil pentru aviaţie (SAF) dezvoltat de Neste, începând cu 2025. Acest carburant include ulei de la cartofii prăjiți, dar și untură veche și alte resturi din bucătărie.

Wall-Street.ro l-a întrebat pe József Váradi, CEO-ul Wizz Air, și despre viitorul zborurilor de linie și drumul dificil către „curățarea” acestei industrii vitale. „Cred că vom reuși în acest proces de decarbonificare în momentul în care vom trece la hidrogen. Tehnologia electrică pe bază de baterii nu este o alternativă pentru noi, deoarece nu sunt satisfăcute cerințele cu privire la autonomie”, a spus Váradi, acesta punctând că un avion electric de mici dimensiuni sau unul operat pe distanțe scurte ar putea deveni realitate.

„Cea mai importantă întrebare este cine va suporta costurile mai mari care vin la pachet cu combustibilii alternativi. Îi punem pe clienți să plătească mai mult?”

József Váradi, CEO Wizz Air

„Cu toate acestea, hidrogenul este cel care va înlocui actualele sisteme de propulsie pe care le folosim pe avioanele mari care efectuează zborurile pe distanțe lungi. Din păcate, această tranziție va fi de durată, mai ales ca urmare a provocărilor diverse pe partea de logistică, de înmagazinare și transport al hidrogenului, atât în aeroporturi, cât și în avioane”, a adăugat CEO-ul Wizz Air care a spus că această soluție va fi viabilă peste aproximativ 15-20 de ani. „În prezent, colaborăm cu Airbus în cadrul unui proiect-pilot pentru a găsi cea ma bună alternativă pentru viitor”.

Cea mai mare provocare: Soluția intermediară până la hidrogen

József Váradi este de părere că nu poți da un răspuns ușor cu privire la soluțiile disponibile în această perioadă de tranziție. „Există, evident, mai multe tipuri de combustibili alternativi, dar problema este alta și anume cine va suporta efortul financiar care este inevitabil în această situație”, a spus omul de la cârma Wizz Air care s-a întrebat, retoric, cine va plăti „nota de plată” pentru un trafic aerian mai curat.

„Ori punem costurile suplimentare în cârca clienților noștri, crescând prețurile, ori le luăm asupra noastră sau asupra producătorilor și intermediarilor. Mai există, evident, și opțiunea ca guvernele sau un organism ca UE să se implice și să susțină activ această tranziție, dar această problemă financiară n-a fost, încă, soluționată”, adaugă reprezentantul Wizz Air.

Váradi susține că motivul principal pentru care combustibilii alternativi precum SAF sunt mai scumpi ține de lipsa de infrastructură. „Producția acestui carburant nu se face la o scară îndeajuns de mare pentru a fi o opțiune comparabilă din punct de vedere financiar”, a spus acesta, susținând creșterea capacităților actuale de producție, care vor duce și la o scădere a prețului final și, deci, va crește atractivitatea acestui produs.

Sursa foto: Wizz Air