Inflația ne-a reamintit, prin propriile noastre buzunare, de ce este bine să fim mai precauți cu cheltuielile și să nu picăm pradă cumpărăturilor emoționale. Bogdan Pătru a declarat, în cadrul conferinței CSR Growing Responsible 2023, că momentele de criză ale umanității, cum sunt pandemia și războiul, ne-au făcut să ne măsurăm mai bine cheltuielile care nu sunt necesare.

„Începem să învățăm ce este sustenabilitatea pe propria piele. Noi ne-am obișnuit cu traiul bun și ușor. Viața ne forțează să luăm niște decizii, iar acest lucru poate să fie cel mai eficient profesor. Inflația a avut și un efect benefic, ne-a făcut să ne gândim mai bine la ce cheltuim și ce consumăm”, a declarat Bogdan Pătru.

De ce sustenabilitatea nu mai e un subiect dezbătut „doar de hipsteri”

Ne-am obișnuit ca cei care sunt preocupați de reciclat și de schimbările climatice sunt românii cu venituri peste medie, care frecventează magazinele zero waste și își expun grija față de mediu în mod ostentativ pe internet. Cu toate acestea, oamenii au început să simtă efectele schimbărilor climatice pe propria piele, iar acest lucru a dus discuțiile despre sustenabilitate în toate mediile sociale.

Conform lui Bogdan, migrarea discuțiilor despre sustenabilitate de la ”hipsteri” către întreaga populație are drept cauze temperaturile tot mai mari din ultima vreme, calitatea aerului și deșeurile omniprezente în peisajul românesc. Practic, conjunctura ne duce spre educația financiară, spre a ne ”întinde cât ne e plapuma”.

Cred că subiecte precum schimbările climatice, epuizarea resurselor și sustenabilitate nu mai sunt niște noțiuni abstracte. Nu mai sunt subiecte de nișă pe care le discută hipsterii la un latte.

Bogdan Pătru, Government Segment Lead în cadrul Mastercard România și Croația

Mastercard a planificat ca până în 2028, utilizarea plasticului PVC nereciclat din producția cardurilor de plată să dispară. Practic, de la 1 ianuarie 2028, toate cardurile de plată Mastercard din plastic vor fi fabricate din materiale mai sustenabile – inclusiv plastic reciclat sau de origine biologică, precum rPVC, rPET sau PLA1 – și aprobate printr-un program de certificare, în premieră pentru o rețea de plăți.

Toate cardurile nou-emise vor fi certificate de Mastercard, fiind astfel evaluate compoziția și declarația de sustenabilitate a acestora; certificarea va fi apoi validată de un auditor terț independent. Odată ce un card a fost validat, acesta poate fi imprimat cu simbolul de Certificare Card Eco.

Sursă foto: Mastercard

Risipa alimentară și educație financiară

Aruncăm munți de mâncare după sărbători, dar și la evenimente. Potrivit unui studiu recent realizat de Edenred împreună cu HORA și Mastercard, aproape trei sferturi dintre companiile din HoReCa se confruntă cu risipa alimentară și 55% au implementat deja măsuri pentru a o reduce. Însă acest lucru este mult mai complicat la nivelul consumatorilor, care deseori își umplu frigiderele cu alimente pe care nu le pot consuma în timp util. S-a ajuns astfel ca în România să se arunce, în medie, 70 de kilograme de alimente pe cap de locuitor pe an - ceea ce înseamnă nu doar risipă de alimente, ci și de bani. Ori, în condițiile scumpirii alimentelor, a nu cumpăra mai mult decât ai nevoie devine practic parte din ”educația financiară” pe care Bogdan Pătru o consideră esențială.

La nivelul HoReCa, potrivit studiului făcut de Edenred, Hora și Mastercard, jumătate dintre restaurante aruncă zilnic între 1-5% din mâncarea produsă, iar 20% aruncă între 5-15%. Iar cea mai mare risipă alimentară se înregistrează la all-you-can-eat, cantine și evenimente. Un singur restaurant poate arunca și 100 kg de mâncare pe zi în astfel de situații.

Partenerii ”CSR Growing Responsible” 2023 sunt Vastint, Raiffeisen Bank, Environ, Carrefour și Mastercard. La categoria mobility partner regăsim compania Autonom, iar la supported by, IMOD flowers.

Sursa foto: Mădălin Constantin