În primul rând, de ce o bancă, cum este Raiffeisen, s-ar implica în zona de sustenabilitate, dat fiind că amprenta sa de carbon este insignifiantă în comparație cu diverse sectoare ale industriei? Din punctul de vedere al amprentei de carbon, dacă ne uităm emisiile directe, într-adevăr, acestea sunt mult mai mici în sectorul bancar decât în alte în alte domenii economice și mult mai ușor de de adresat, spune Daniel Matei.

Dar o zonă în care atât băncile, cât și autoritățile, sunt foarte atente, este cea de emisii finanțate. Este vorba, efectiv, despre ce fac clienții cu sumele de bani pe care le primesc de la bancă și cum pot fi folosite aceste sume cum putem să folosim toate aceste sume pentru a le pune în slujba comunității.

”«Out of the box» devine noul «as is» pentru că, dacă am continua să facem lucrurile ca până acum, nu am reuși să ajungem unde ne dorim, nici companiile, nici cetățenii.”

Daniel Matei, Sustainability Manager Raiffeisen Bank

De curând a fost lansat, în acest sens, și raportul de sustenabilitate legat de obligațiunile verzi ale Raiffeisen Bank, care au finanțat peste 6.000 de entități tocmai pe zona de entități sustenabile. ”Aici intervine amprenta noastră mare de carbon, la care lucrăm cât se poate de intens”, explică Daniel Matei.

Tehnologie și sustenabilitate

Toate aceste investiții în comunitate, toate aceste parteneriate, trebuie însă să fie măsurabile și măsurate. ”Când vorbim de tehnologie, vorbim în primul rând de scalabilitate, acesta ar fi principalul avantaj al tehnologiei. Iar atunci când ne uităm la investițiile comunitare, orice companie, indiferent de bugetul pe care l-ar avea la dispoziție, își dorește să aibă un impact cât mai mare. Or, cu ajutorul tehnologiei putem să scalăm acest impact”, spune managerul de sustenabilitate al Raiffeisen Bank.

De asemenea, pe lângă intervențiile punctuale, caracterul multi-anual al acestor parteneriate este extrem de important, ca și includerea tuturor stakeholderilor, inclusiv a autorităților, care pot avea un ritm diferit de cel al ONG-urilor sau al sectorului privat ”Soluția optimă ar fi să ajungem într-o zonă în care am rezolvat împreună o problemă și nu mai e nevoie să investim în ea. Dar nu putem să ne așteptăm la schimbări imediate”, afirmă Daniel Matei.

Date vs. greenwashing

Din experiența Raiffeisen, un element esențial este încrederea. Nu te poți implica în niște proiecte pe care nu ești 100% convins că nu îți vor dăuna, spune Daniel Matei. De asemenea, zona de impact este în centrul atenție. Raiffeisen utilizează metodologia LBG- London Benchmarking Group - care se uită practic la trei indicatori: ce am investit, ce s-a întâmplat efectiv și ce impact am avut.

”Vii și spui «eu am avut un impact foarte mare». E ca și când ai spune că ești o «companie verde». Ce faci concret, care sunt rezultatele și mai ales care este schimbarea pe care ai obținut-o, dincolo de numărul x de beneficiari, care e poate cel mai la îndemână?”

Daniel Matei, Sustainability Manager Raiffeisen Bank

Or folosirea unei astfel de metodologii pe care o utilizează și alte organizații la nivel global este extrem de importantă, deoarece impactul trebuie să poată fi atât controlabil, cât și comparabil. Iar aceasta este o provocare foarte mare în domeniul sustenabilității, afirmă managerul de sustenabilitate al Raiffeisen Bank.

În acest context, există și provocarea greenwashingului, dar și cea a shus-washingului, spune reprezentantul Raiffeisen Bank. ”Am fost în conversații mai ample în care oamenii ziceau «Dar nu mai bine nu mai zicem nimic? Că și așa orice aș zice, o să-mi spună că e greenwashing, că nu am făcut nimic.» Dar dacă nu spunem nimic, nu se va schimba nimic și nu vom reuși să mai fim un exemplu și pentru alte organizații. Iar pe de altă parte, întotdeauna vei putea să combați green-washing-ul cu adevăr și cu date”, conchide Daniel Matei.

Sursa foto: Mădălin Constantin