Incasarile la bugetul de stat din luna iulie 2017 sunt departe de a fi demne de felicitarile adresate prematur de premierul Mihai Tudose si de promisiunile ministrului Finantelor Publice, Ionut Misa, care, in ultima zi a lunii trecute anuta “luna cu cel mai mare plan din istoria ANAF, in care planul de incasari va fi realizat si chiar depasit”. Executia bugetara publicata, insa, de Ministerul al carui portofoliu inca il detine Ionut Misa arata cu totul altceva: minusul din dreptul incasarilor din TVA s-a adancit fata de luna anterioara, veniturile totale au urcat, insa mai putin decat cheltuielile, au crescut si veniturile legate de taxele pe salarii (semn ca statul majoreaza salariile pentru a incasa mai multi bani la buget), insa cheltuielile de personal le-au depasit.
“Felicitari domnule ministru de Finante pentru activitatea ANAF-ului in ultima luna (iulie-n.r.). Este prima data cand si-au indeplinit planul, au facut si depasire de plan, deci se poate. Chiar se poate, nu?", a afirmat Mihai Tudose, la scurt timp dupa publicarea executiei bugetare dezastruoase pe primele sase luni ale anului.
La randul sau, ministrul Finantelor i-a multumit si i-a promis ca o sa continue “in aceeasi nota si in lunile urmatoare".
Mai mult de atat, ministrul Finantelor suntinea in continuare ca rectificarea bugetara va fi una pozitiva. “Ne bazam pe faptul ca rectificarea va fi pozitiva. Incasarile incep sa se simta. Se recupereaza un anumit nivel. Avem un deficit la sase luni. Luna asta, desi este luna iulie, de la infiintarea ANAF-ului este luna cu cel mai mare plan din istoria ANAF. Luna aceasta planul de incasari va fi realizat si chiar depasit”, sustinea Ionut Misa.
Citeste si:
Se impune o rectificare bugetara negativa
Analistii economici sunt, insa, de cu totul si cu totul alta parere. Executia bugetara trebuie sa fie negativa in septembrie, pentru a se aduce bugetul la realitate, avand in vedere ca veniturile au fost mult supraevaluate la inceputul anului (asta inseamna ca trebuie sa se taie la rectificare) si, pe cale de consecinta, trebuie reduse si cheltuielile, pentru a se mentine tinta de deficit bugetar sub 3% din PIB.
“Rectificare bugetara negativa in septembrie!!! Executia bugetara pentru primele 7 luni arata venituri si cheltuieli sub cele programate. Deficitul bugetar de 3 ori mai mare decat cel pentru perioada similara din anul precedent. In aceste conditii rectificarea bugetara anuntata pentru septembrie TREBUIE sa fie negativa- reduceri de cheltuieli si de venituri!!!”, scrie pe Facebook economistul Florin Citu, si membru al Senatului Romaniei.
Citeste si:
Concret, dupa sapte luni ale acestui an, deficit bugatar este de trei ori mai mare decat cel din aceeasi perioada a anului 2016, de 5,1 miliarde de lei, respectiv 0,63% din PIB, fata de 1,74 miliarde de lei, respectiv 0,23% din PIB, la 31 iulie 2016.
Veniturile bugetului general consolidat, in suma de 141,2 miliarde lei, reprezentand 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari, in termeni nominali, fata de aceeasi perioada a anului precedent. In schimb, cheltuielile totale au urcat, in aceeasi perioada, cu 11,4%.
“S-au inregistrat cresteri fata de anul trecut la incasarile din contributiile sociale (+16,4%), din impozitul pe salarii si venit (+10,8%) (aceste cresteri fiind datorate majorarilor de salarii –n.r.) si din venituri din capital (+15,2%)”, se arata in documentul publicat de MFP.
Pe de alta parte, incasarile din impozite si taxe pe proprietate au scazut cu 6,5% fata de perioada similara din 2016. Aceasta reducere este justificata de Minister prin eliminarea, de la 1 ianuarie 2017, a impozitului pe constructii speciale.
Citeste si:
Si scaderea de la TVA, de 4,6% fata de sapte luni din 2016, este justififata de autoritati tot prin reducerea succesiva a TVA, de la 24% la 20% la 1 ianuarie 2016 (care s-a reflectat in incasarile pe ianuarie) si de la 20% la 19% din acest an.
La fel si la accize, incasarile mai mici cu 5,8% au fost influentate, spun reprezentantii MFP “de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice incepand cu 1 ianuarie 2017” (supraacciza la carburanti).
Ce spunea PSD in 2015 cand sustinea toate aceste reduceri de taxe?
In ce masura sunt acceptabile aceste justificari, avand in vedere ca in momentul in care au fost adoptate, in 2015, tot de un Guvern PSD, care cu greu a acceptat ca relaxarea fiscala sa fie realizata gradual (adica amanarea eliminarii taxei pe constructii speciale, a supraaccizei la carburanti si reducerea TVA la 19% pentru 1 ianuarie 2017), guvernantii acelui moment respingeau acuzatiile potrivit carora reducerile agresive de taxe vor destabiliza bugetul tarii, argumentand ca masurile adoptate vor duce la dezvoltarea economiei care va genera venituri suplimentare la buget.
Citeste si:
Iata ca la doi ani de la acele dezbateri (pentru adoptarea Codului Fiscal) vedem o crestere economica semnificativa, majorari importante ale consumului, insa fara efecte directe in incasarile la buget. Oare de ce?
Revenind la executia bugetara observam ca, desi incasarile din principalele taxe continua sa scada, chetuielile cu cel mai mare impact cresc.
Cheltuielile de personal (cu salariile bugeratilor –n.r.) au urcat cu 20,3% fata de aceeasi perioada a anului precedent fiind determinate de majorarile salariale acordate in a doua parte a anului 2016, precum si de cresterile salariale acordate in 2017.
Totodata, cheltuielile cu asistenta sociala au crescut fata de anul precedent cu 10,7%, fiind influentate, in principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017.
In schimb, cheltuielile pentru investitii (care ar trebui sa se vada in infrastructura-n.r.) au fost de 8,4 miliarde lei, respectiv 1% din PIB, cu 50% sub nivelul din aceeasi perioada a anului trecut (12,8 miliarde de lei, 1,7% din PIB)
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
