Discursul presedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Junker, cu multiple referiri la Romania, a dat apa la moara celor care considera ca putem adera la zona euro sau aspira sa facem parte din nucleul dur al Europei margand “pe scurtatura”. Economisti locali, reuniti intr-o conferinta de specialitate, au spulberat, insa aceste iluzii. Ce ne califica pentru a aspira la statutul de stat reformator al Uniunii Europene? Din pacate, mai nimic! Solutiile pentru a ajunge acolo sunt arhicunoascute dar, in acelasi timp, si arhiignorate.
Infrastructura, educatia, dezvoltara echilibrata, prin scoaterea Moldovei din izolare, o economie privata mai puternica, scaderea implicarii statului, investitii straine directe si acumulare de capital autohton si, nu in ultimul rand, domnia legii si echilibrul puterilor in stat. Acestea sunt caile, atat de des mentionate de specialisti, pentru dezvoltarea Romaniei si intrarea in zona euro “fara proptele”. La fel de des, din pacate, aceste obiective au fost ignorate de autoritati in favoarea unor “carpeli” populiste, care au avut un singur scop comun: castigarea de voturi.
Degeaba au incercat economistii sa convinga decidentii de faptul ca reformele structurale reprezinta singura cale catre dezvoltare din care toata lumea castiga: si cetatenii acestei tari (toti) si politicienii, pe termen lung.
Citeste si:
Cateva zeci se mii de rentieri politici franeaza reformele necesare pentru 20 de milioane de romani
“Toate aceste masuri (reforme structurale-n.r.) nu au culoare politica. Ele ar trebui luate de orice Guvern, fie de stanga, fie de dreapta. Aceste masuri sunt de tip win-win: castigul ar fi nu numai economic, ci si de tip politic, pentru ca reforma in fiecare domeniu afecteaza cateva zeci de mii de oameni care traiesc pe anumite rente, dar aduce beneficii pentru 20 de milioane de romani. Deci castigul a 20 de milioane de romani trebuie contrapus cu rentele a catorva zeci de mii de oameni care beneficiaza de status-quo. De aceea nici nu se fac (reformele-n.r.). Cateva zeci de mii de oameni tin lucrurile pe loc si ceilalti 20 de milioane astepata sa se faca”, a declarat economistul-sef al Bancii Nationale a Romaniei (BNR), care a precizat ca vorbeste in nume personal.
Citeste si:
La randul sau, directorul general al BCR Pensii, Radu Craciun, este de parere ca, daca vrem ca altii (partenmerii de discutii din UE-n.r.) sa ne ia in serios, trebuie ca mai intai noi insine sa ne luam in serios.
“Cred ca este o iluzie sa ne imaginam ca o decizie politica europeana poate sa reprezinte o scurtatura pentru esecurile politice, pentru derapajele democratice, pentru guvernarea mediocra a Romaniei din ultimele decenii. Multi ar putea spune “dar cu NATO si aderarea la UE a functionat, au fost decizii politice, pana la uram toata lumea a fost de acord ca Romania nu era foarte pregatita sa adere la UE in momentul in care s-a intamplat, dar a existat o scurtatura: Romania si Bulgaria au aderat chiar daca nu erau pregatite”. Cred ca reactiile liderilor europeni dupa inteventia lui Jean Claude Junker sugereaza extrem de puternic ca “acum nu mai merge asa””, a subliniat Craciun.
Citeste si:
Totodata, el sustine ca intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem “cu toata onestitatea este in ce masura o declaratie politica precum cea a domnului Junker anuleaza diferentele mari de dezvoltare economica si de calitate a guvernantei care separa Romania de restul Europei”.
Mai mult, Radu Craciun este de parere ca, prin modul in care arata acum, Romania ofera niste pretexte perfecte tuturor celor din UE care au interese economice divergente fata de noi.
Apel la realism: nu exista inlocuitori la o politica de dezvoltare sanatoasa
“Intrebarea este: ce ne califica pentru a aspira la o aderare rapida la euro? Ce ne califica pentru a aspira sa facem parte din nucleul dur? Solutiile sunt arhistiute, dar si arhiignorate, din pacate. Din acest motiv sunt obligat sa fac un apel la realism: nu cred ca exista scurtaturi si nu cred ca exista inlocuitori la o politica de dezvoltare sanatoasa si la consolidarea statului de drept”, a punctat Radu Craciun.
Citeste si:
El a incheiat subliniind faptul ca depinde in primul rand de noi sa nu ramanem la priferia Europei.
La randul sau, presedintele Consiliului fiscal, Ionut Dumitru, a atras atentia cu privire la vulnerabilitatea finantelor publice ale Romaniei si la derapajele de la obiectivele europene.
Avem cea mai mare crestere economica din Uniunea Europeana, bazata aproape exclusiv pe consum, insa avem scaderi de incasari la TVA, accize si impozit pe profit. “In acest caz, singura explicatie este cresterea evaziunii fiscale”, a punctat Dumitru.
Avem un deficit bugetar care cu greu este mentinut sub limita de 3% din PIB, care tinde sa devina cel mai ridicat din Uniunea Europeana, (desi aceasta este o limita pe care ar trebui sa ne-o permitem doar in momentele cele mai slabe ale ciclului economic, nu in plin boom), si asta cu sacrificarea totala a investitiilor (reducere de 10 miliarde de lei la rectificare, ceea ce ne duce la minimul ultimilor 15 -16 ani din acest punct de vedere).
Citeste si:
Derapaje majore de la obiectivele europene
Deficitul de cont curent, alimentat de importurile generate de consum, va depasi 4% din PIB anul acesta, in conditiile in care majoritatea membrilor UE sunt pe excedent comercial. In plus, acesta nu mai este finantat autonom (din fonduri europene, investitii straine directe etc.), asa ca va fi nevoie de imprumuturi pentru finantare. Inflatia, de asemenea, va depasi semnificativ 3% in primul trimestru din 2018, ceea ce va plasa Romania in varful clasamentului UE, avertizeaza Ionut Dumitru.
Pe de alta parte, el remarca reducerile de taxe care au costat Romania 2% din PIB in ultimii doi ani, cresterile rapide ale cheltuielilor sociale si ale salariilor, in special in sectorul public - cu 30% in perioada 2015 – 2017.
“Nu poti sa carpesti bugetul doar fortand companiile de stat sa plateasca dividende exceptionale. Anul viitor de unde vom lua banii?”, se intreaba Dumitru,. Acesta sustine ca nu se pot finanta cheltuieli cu salariile si pensiile, care sunt permanente, din venituri incasate o singura data.
Citeste si:
Nu in ultimul rand, presedintele Consiliului fiscal a remarcat derapajul grav de la obiectivul pe termen mediu, celebrul MTO, asumat de Romania la 1% din PIB, dar care, dupa ce a fost atins timp de 3 ani pana in 2015, risca sa ajunga la 4% din PIB anul viitor, confor estimarilor Comisiei Europene.
Totodata, nivelul redus al veniturilor fiscale la buget reprezinta, deja, o problema de siguranta nationala. “Veniturile publice sunt foarte mici, cele din taxe si impozite se situeaza sub 26% din PIB, de departe cel mai mic nivel din Europa (media UE este de 40% din PIB). Despre ce tara europeana si apartenenta europeana vorbim noi cand avem venituri din taxe si impozite de 26% din PIB. Diferenta fata de media UE este colosala”, a mai spus Ionut Dumitru.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
