Constructia bugetara consfinteste un derapaj de proportii de la obiectivul pe termen mediu, definit drept un deficit structural de 1% din PIB, sustine Consiliul Fiscal.

“Evaluarea preliminara a Consiliului Fiscal indica o supraevaluare semnificativa a veniturilor din TVA, dincolo de riscurile aferente scenariului macroeconomic optimist luat in calcul in constructia bugetara, cu circa 3 – 4 miliarde de lei, carora li se adauga subevaluarea necesarului de cheltuieli de asistenta sociala cu circa 4 miliarde de lei”, se mentioneaza in documentul citat.

In privinta TVA, in buget sunt prevazute venituri in crestere cu 16,3% (cu 8,6 miliarde de lei) fata de 2017, peste dinamica estimata a consumului privat prognozata de CNP (in conditiile in care anul acesta veniturile din TVA au evoluat mult sub asteptarile generate de cresterea consumului -n.r.).

Venituri exceptionale, improbabile

Guvernul sustine ca incasarile din TVA vor creste anul viitor datorita introducerii platii defalcate a TVA si imbunatatirii colectarii, cu 4,9 miliarde de lei. “Consiliul Fiscal este sceptic cu privire la validitatea unei asemenea evaluari: dincolo de obiectia de principiu asupra caracterului lipsit de prudenta al includerii ex-ante in proiectia de venituri a impactului dificil ori imposibil de evaluat al unor masuri de imbunatatire a colectarii, plusul de venituri avansat in textul raportului apare neconcordant cu evaluarile anterioare ale MFP aferente introducerii obligatorii si generalizate a platii defalcate a TVA, ce indicau venituri suplimentare de doar 2 miliarde de lei in 2018, in conditiile in care, ulterior, sfera de aplicare a platii defalcate a TVA a fost restransa considerabil”, se subliniaza in opinia citata.

In plus, Consiliul considera putin probabila realizarea veniturilor exceptionale (un miliard de lei din vanzarea de apa grea si 1,3 miliarde de lei din inchirierea benzilor de frecventa 5G).

“Toate acestea indica drept extrem de probabila eventualitatea unui deficit care sa depaseasca semnificativ tinta asumata si deci nivelul de referinta de 3% din PIB aferent bratului corectiv al Pactului de Stabilitate si Crestere si, pe cale de consecinta, nevoia de masuri discretionare suplimentare de natura veniturilor si/sau de reduceri de cheltuieli pentru mentinerea deficitului bugetar la nivelul tintei asumate, deja neadecvate din perspectiva regulilor fiscale nationale si europene”, se subliniaza in opinia Consiliului.

Nu invatam nimic din greselile recente

De altfel, organizatia sustine ca asistam la repetarea experientei din 2017 cand au fost subevaluate cheltuielile de personal si cele cu asistenta sociala, iar veniturile au fost sub cele programate in ciuda cresterii economice care a depasit asteptarile initiale. In aceste conditii, mentinerea deficitului bugetar in limita de 3% din PIB a presupus reducerea masiva a cheltuielilor de investitii, reintroducerea accizei la carburanti si solicitarea de super-dividende de la companiile de stat.

In plus, Consiliul Fiscal considera ca exista riscul ca sectorul privat sa reactioneze negativ la modificarile recente ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (in special transferul contributiilor sociale din sarcina angajatorului in cea a angajatului). Astfel, reprezentantii Consiliului sustin ca exista o probabilitate ridicata ca firmele private sa majoreze salariile brute ale angajatilor intr-un ritm inferior celui avut in vedere in
proiectia veniturilor bugetare, ceea ce va afecta evolutia consumului privat si a cresterii economice in general.

Totodata, exista posibilitatea ca facilitatile acordate veniturilor din activitati independente (prin plafonarea contributiilor sociale la salariul minim) si regimul fiscal mai favorabil in ceea ce priveste microintreprinderile (impozit 1% pe cifra de afaceri pentru firmele care realizeaza venituri din activitati de consultanta si management) sa determine firmele sa subdeclare veniturile de natura salariala (mai ales pentru salariile mari).