Potrivit lui Florin Citu, in 2017, in afara cresterii economice, toti indicatorii macroeconomici care prezinta starea de sanatate a unei economii s-au deteriorat. Unii dintre indicatori chiar au intrat in zona care semnalizeaza “pericol iminent”.

“Asa arata economia de la care trebuia pornit bugetul pentru 2018. O economie care creste doar din consum. Consum stimulat de cresteri salariale fara legatura cu economia reala si din promisiuni pentru alte cresteri salariale. O economie cu executie bugetara dezastruoasa. Cu inflatie peste tinta bancii centrale si cu perspective de dublare a ratei de inflatie (aproape 5% in prima parte a lui 2018). Cu dobanzi mai mari. Cu moneda nationala mai slaba. Fara investitii. Cu deficite comerciale, de cont curent si bugetare mult mai mari”, subliniaza Citu.

In opinia sa, combinatia politica fiscala expansionista - deficit bugetar mai mare cu 20% si cheltuieli cu salarii si asistenta sociala mai mari cu 25% si 36% - si politica monetara acomodativa – dobanzi in piata mai mici decat dobanda de politica monetara - a jucat rolul paielor aruncate pe foc. Mai multi bani in economie si promisiunea guvernului ca va continua sa creasca salariile a dus la cresterea consumului. Dupa trei trimestre, consumul explica 99,2% din cresterea economica iar investitiile ce a mai ramas (sursa INS).

Preturile au explodat din cauza politicilor guvernamentale

Totodata, preturile au explodat - in doar 10 luni, rata inflatiei a crescut de la 0 la 2,7% (peste tinta de inflatie a bancii centrale de 2,5%). In opinia lui Citu, preturile au crescut, mai ales in partea a doua a lui 2017, influentate de politicile economice ale guvernului de stimulare a consumului si d cele interventioniste (salariu minim, suprareglementare, taxe si accize).

Masurile fiscale neinspirate...
Citeste si: Masurile fiscale neinspirate duc (si) la cresterea taxelor de gunoi

In acelasi timp, costul la care se imprumuta statul s-a dublat. “Cresterea deficitului bugetar cu 20% in 2017, deteriorarea structurii bugetului prin alocarea mai multor bani componentei neproductive si taierea banilor din buget pentru investitii, interventiile cu bocancii in economie, atacurile impotriva sectorului privat, au distrus increderea investitorilor straini in Romania. Si acest lucru se vede cel mai bine in cresterea dobanzilor pe care statul le plateste atunci cand se imprumuta. (...) Romania este tara din UE care de la o luna la alta s-a imprumutat mai scump (desi in Europa dobanzile sunt inca scazute -n.r.)”, mai scrie economistul citat.

De asemenea, investitiile sunt in competitie pentru noi minime istorice. Dupa zece luni din an, acestea sunt la 60% fata de aceeasi perioada a anului trecut. In acest ritm, la sfarsitul anului, desi a bugetat investitii de 4,2% din PIB (mici din punct de vedere istoric) Guvernul va termina cu investitii de 2% din PIB.

“PSD a taiat investitiile pentru ca nu a colecatat bani la buget, intr-un an de crestere economica record. A taiat investiile pentru a se apropia cat mai mult de tinta de deficit bugetar de 3% din PIB. In acelasi timp, investitiile straine au un ritm din ce in ce mai lent, cu 25% mai mici relativ la 2016. Exista doua explicatii - haosul din legislatia fiscala si atacul PSD la tot ce reprezinta antreprenor, sector privat”, a adaugat senatorul PNL.

In schimb, in 2017, cheltuielile neproductive au crescut cu 0,6% din PIB, desi la inceputul anului cresterea era estimata la doar 0,2% din PIB.

RETROSPECTIVA: Cum si-a batut...
Citeste si: RETROSPECTIVA: Cum si-a batut joc Guvernul de 6% din PIB

“Problemele aparute in timpul anului in lupta cu Justitia l-au fortat pe Liviu Dragnea sa creasca cheltuielile cu salariile si asistenta sociala pentru a distrage atentia de la jaful din banul public si atacul la justitie. In acelasi timp executia bugetara foarte proasta l-a fortat pe Liviu Dragnea sa taie cheltuielile cu investitiile”, mai spune Florin Citu. Iar acest comportament va continua si in 2018.

Investitiile planificate in 2018, la minim istoric

Din bugetul pe 2018, din start investitiile se taie cu 1,2 pp din PIB si ajung la cel mai redus nivel atins vreodata (si este foarte probabil sa fie taiate din nou pe parcursul anului, avand in vedere ca veniturile sunt mult supraevaluate). In acelasi timp, cheltuielile neproductive (salarii, asistenta sociala etc.) cresc cu 1,1% din PIB.

Astfel, in 2018 cheltuielile neproductive pot sa ajunga la 21% din PIB, in timp ce investitiile pot sa scada la 1% din PIB.

Si toate astea pentru a mentine tinta de deficit in limita a 3% din PIB care, insa, si-a pierdut din relevanta in ultimii ani. “Tinta de deficit de 3% este importanta dar nu este tinta pe care o are Romania astazi. Da, este tinta din tratatul de la Maastricht. Dar de atunci Romania a semnat alaturi de toate tarile membre UE Tratatul Privind Stabilititatea, Coordonarea si Guvernanta in Cadrul Uniunii Economice si Monetare. Acesta a fost transpus in legislatia Romaniei prin legea 83/2012. Si, ca orice tratat, are caracter obligatoriu si permanent. (…) Conform Pactului Bugetar din acest tratat, articolul 3, deficitul structural in 2017 – 2019 trebuia sa fie 1% din PIB. Romania a inceput 2017 cu o tinta de deficit structural de 2,92% din PIB si termina anul cu un deficit structural in jur de 3,1% din PIB”, avertizeaza Citu.

Haz de necaz: cum se vede...
Citeste si: "Revolutia fiscala" in caricaturi: Ar fi de ras, daca n-ar fi de plans

Mai mult, el reaminteste faptul ca, in timpul acestui an, Romania a fost avertizata de doua ori de CE sa reduca deficitul structural cu 0,5% din PIB, insa avertismentele au fost ignorate.

“Astfel, Romania este astazi singura tara din UE care este sub supraveghere pentru devierea de la tratatul fiscal si care sfideaza recomandarile CE in acest domeniu. Si ca sfidarea sa fie si mai mare, bugetul pe 2018 creste deficitul structural si pentru anul viitor si pentru 2019, ignorand total cea mai recenta recomandare a CE de ajustare cu 0,8% din PIB a deficitului structural in 2018”, subliniaza Florin Citu.

Criza in Romania, doar o chestiune de timp

In aceste conditii, senatorul PNL sustine ca “devine o certitudine ca, in 2018, PSD se pregateste sa plece de la guvernare. Foloseste aceeasi strategie ca in 2015. Aduce economia intr-o stare precara si intetioneaza sa castige alegerile din opozitie, dar avand totusi majoritate parlamentara. Daca va fi ca urmare a dosarelor penale ale lui Liviu Dragnea sau a protestelor populatiei, asta este singura necunoscuta, in 2018, care merita atentia noastra”. Toate acestea, insa, dupa ce va fi trecut Legile Justitiei prin Parlament.

Efectul tuturor acestor decizii in economie va fi, insa, unul dezastruos. “Din pacate este foarte dificil sa estimezi momentul exact cand o economie intra in criza economica. DAR, exista indicatori care arata cand esti pe aproape. In Romania, cresterea economica rapida corelata cu deficite bugetare din ce in ce mai mari, rata inflatiei in crestere, scaderea investitiilor, cresterea cheltuielilor cu salariile, deficite comerciale si de cont curent mai mari si, in fine, dobanzi mai mari in timp ce moneda nationala scade, arata clar ca se strang norii unei crize economice de proportii”, puncteaza Florin Citu.