Mutarea contributiilor de sanatate si pensie de la la angajator la angajat este una dintre masurile considerate inutile atat de mediul de afaceri cat si de angajati, mai ales ca nu aduce niciun castig nimanui. Initial, masura a fost gandita ca fiind neutra economic (firma, angajatul, statul nici nu pierd nici nu castiga nimic), dar asta in conditiile in care contributiile de sanatate si pensie se reduc de la 39,5% la 35% (10% la sanatate si 25% la pensie) si trec integral la angajat, angajatorul ramane doar cu o contributie de 2,25% denumita contributie asiguratorie pentru munca, iar impozitul pe venitul angajatului scade de la 16% la 10%.

Si atunci, daca nimeni nu pierde, nimeni nu castiga, care este problema? Problema este ca sunt foarte multe aspect care nu au fost luate in calcul.

De ce nu majoreaza firmele brutul?

In primul rand, pentru a fi o masura cu suma nula, angajatorul trebuiesa majoreze brutul angajatului, astfel incat netul sa ramana la fel dupa mutarea contributiilor. Si de ce nu ar face asta? Dupa mutarea contributiilor, costul salarial al firmei scade, asadar angajatorul isi permite sa majoreze brutul pentru a acoperi diferenta de net. Dar angajatorii spun ca nu au incredere ca masura ramane in vigoare pentru mai mult timp, mai ales ca a fost adoptata prin Ordonanta de Urgenta, care nu a trecut inca prin Parlament.

“S-a pornit de la ideea ca angajatorii vor creste salariile, avand in vedere ca piata muncii este tensionata si nu isi permit sa nu compenseze angajatii, pentru ca altfel pleaca, desi legea ii permite angajatorului sa retina banii (din mutarea contributiilor –n.r.) in folos propriu. Asadar, angajatorii care au hotarat ca nu isi permit sa exploateze acest avantaj maresc brutul, netul ramane la fel, angajatorul are aceeasi cheltuiala, angajatul ramane cu acelasi salariu. Dar aici apar problemele legate de Codul Muncii: cum se face juridic aceasta modificare? Totul ar fi bine daca nu ar plana asupra acestei idei, in continuare, o nesiguranta legislativa. Nu mai vorbim ca suntem la finalul lunii decembrie si nu este nimic in Monitor, iar Ordonanta inca se dezbate”, a explicat Alex Milcev, partener EY Romania, in cadrul unui interviu acordat wall-street.ro.

In plus, mediul de afaceri se teme ca masura ar putea fi reversata (eventual pe motive de neconstitutionalitate) si atunci reducerea salariilor brute, pentru revenirea la situatia initiala, ar fi aproape imposibila.

“Daca in cateva luni legea se schimba si se revine la situatia initiala, este permis ca angajatorul sa reduca brutul angajatului si sa se puna la nivelul din decenbrie 2017? Daca angajatul nu vrea? Acum nimeni nu o sa protesteze, cand creste brutul, dar cand se reduce? Si daca ne uitam la Codul Muncii, ce inseamna ajustarea negativa a salariului... este Padurea Neagra fara iesire”, a punctat Milcev.

La randul sau, Dan Badin, partener in cadrul Deloitte Romania, afirma ca este posibil ca firmele din Romania sa majoreze salariile brute abia dupa jumatate de an, dupa ce au convingerea (cat se poate in actualul mediu extreme de incert) ca lucrurile nu se mai schimba prea curand.

"Este posibil sa avem o lege aprobata in ianuarie. Dar este posibil ca dupa aceea, vazand-o aplicata 2, 3, 5 luni, sa fie modificata. Gradul de incredere al contribuabilului in Executiv, in Legislativ, a scazut dramatic pe aceasta zona de fiscalitate. Daca aceasta modificare ar trece si ar ramane asa, toti angajatorii ar modifica salariile si ar creste brutul. De ce nu o fac? Pentru ca nu au incredere ca legislatia va ramane asa cum este acum in Ordonanta de Urgenta”, a explicat Dan Badin.

Consultantii au mentionat un astfel de caz, in care o Ordonata de Urgenta, adoptata de Guvern in vara, a fost respinsa cu majoritate de Senat, in conditiile in care actualul Executiv are sustinere majoritara in Parlament. Este vorba de o Ordonanta de modificare a Codului Muncii.

Bonusuri temporare, in locul majorarilor salariale

In acest conditii, angajatorii au pus raul inainte (mai bine sa mai astept o vreme sa vad ce se intampla cu legea, pentru ca daca majorez brutul nu mai pot sa il reduc) si de aici a aparut ideea cu bonusurile, sub diferite forme, care se adauga la salariul angajatului. Acesta ramane cu aceiasi bani in mana, angajatorul are acelasi cost salarial, iar statul incaseaza aceiasi bani (pentru ca bonusurile sunt impozabile si purtatoare de contributii).

“Avantajul este ca, daca legea cade, bonusul pur si simplu nu se mai acorda. Fiind o masura temporara, angajatul nu poate sa protesteze. Insa aici intervine o nesiguranta a angajatului, pentru ca bonusul este o masura temporara, iar angajatorul poate decid oricand sa nu il mai acorde”, a puncta Milcev.

Multe aspecte nelamurite inca

Dincolo de aceste aspect generale ale masurii, sunt multiple situatii particulare care nu au fost luate in calcul la momentul adoptarii: ce se intampla cu salariatii care beneficiaza de scutirea impozitului pe venit, respectiv anumiti salariati din IT, cercetare dezvoltare…etc. In cazul acestora, mutarea contributiilor va avea un impact si mai mare asupra salariului net, pentru ca nu se compenseaza partial cu reducerea impozitului pe venit, ca in celelalte cazuri. Astfel, angajatorii vor trebui sa mareasca mai mult brutul, pentru ca netul sa ramana neschimbat.

Autoritatile au inaintat propunerea acordarii unor ajutoare de stat companiilor respective, pentru a putea majora salariile angajatilor, astfel incat acestia sa fie compensati pentru mutarea contributiilor. Insa masura, inca neaprobata, este contestata de consultanti si de mediul de afaceri, avand in vedere ca ajutorul de stat presupune un efort birocratic ridicat, iar sumele care se pot acorda sunt limitate, si ca suma, si in timp. In plus, anumite firme au accesat deja astfel de ajutoare si nu mai pot avea acces la altele.

O alta situatie neprevazuta este cea a angajatilor part-time, care, dupa ce au fost obligati ca, pentru venituri mai mici decat salariul minim pe economie, sa suporte contributii sociale la acest nivel, sunt loviti, din nou, de mutarea contributiilor si de majorarea salariului minim pe economie la 1.900 de lei de la 1 ianuarie.

Specialistii Deloitte Romania au realizat o serie de calcule, din care reiese ca, de la 1 ianuarie, pentru un program de doua ore, cu venitul sub salariul minim pe economie, angajatul trebuie sa vina cu bani de acasa pentru a putea munci si a plati contributiile sociale datorate statului. Nivelul de echilibru este la un program de 3 ore pe zi, dar si in acest caz angajatul ar ramane doar cu 48 de lei pe luna.

In aceste conditii, ramane intrebarea ce se intampla cu salariile anul viitor si, mai ales, cui foloseste aceasta masura?