Una dintre schimbarile cele mai larg dezbatute este cea referitoare la plata defalcata a TVA. Promovat prin Ordonanta de Urgenta ca urmand sa fie obligatoriu de la 1 ianuarie 2018 pentru toate entitatile platitoare de TVA, sistemul a fost modificat in Parlament. Astfel, vor fi obligate sa aplice sistemul doar firmele in insolventa si cele cu datorii la plata TVA care depasesc anumite plafoane.

Cu toate acestea, consultantii contesta in cotinuare sistemul, din cauza faptului ca si cei ramasi in afara lui vor fi obligati sa plateasca furnizorilor TVA in contul special, daca acestia din urma sunt inregistrati in sistem.

„Plata defalcata a TVA, o metoda prin care Romania a ales sa lupte impotriva fraudei in domeniul TVA, a avut o istorie tumultoasa, dar a ajuns in cele din urma la un final. Desi nu sunt obligate sa aplice acest sistem, persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care fac achizitii de la persoane care aplica sistemul vor fi nevoite sa faca plata defalcata. Astfel, in realitate, obligatiile companiilor au devenit mai complexe pentru ca, pe langa obligatia de a verifica validitatea codului de TVA al furnizorilor sau daca acestia aplica TVA la incasare, companiile trebuie acum sa verifice si daca acesti furnizori sunt in sistemul TVA Split”, explica Ioana Iorgulescu, partener asociat Impozite indirecte, EY Romania.

Cod Fiscal 2018

EY: Cum pot celelalte state...
Citeste si: De ce creste evaziunea? Romania nu exista pe harta digitalizarii!

Singura parte buna a lucrurilor in cazul Split TVA consta in faptul ca legislatia e relativ clara, avand in vedere ca Ordonanta a fost adoptata prin Lege, publicata in Monitorul Oficial.

Modificarile Codului Fiscal cu privire la plata contributiilor nu sunt definitive

Aspectul nu este valabil, insa, pentru Ordonanta 79/2017, de modificare a Codului Fiscal, care prevede, printre altele, mutarea contributiilor de la angajator la angajat, reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% si majorarea plafonului de venituri pentru microintreprinderi la un milion de euro.

Desi a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2018, Ordonanta se afla inca in dezbatere parlamentara, a suferit o serie de modificari semnificative (cum ar fi optiunea pentru microintreprindere in cazul firmelor cu afaceri intre 500.000 si un milion de euro) si, mai mult, a fost respinsa in totalitate de anumite comisii din Camera Deputatilor (decizionala in acest caz).

Pana se lamuresc lucrurile, insa, din aceasta luna a intrat in vigoare modificarea contributiilor sociale, respectiv mutarea lor de la angajator la angajat, reducerea (cumulat) la 10% in cazul contributiei de sanatate si 25% la pensie, in timp ce angajatorul ramane doar cu o contributie asiguratorie pe munca, de 2,25%. Suplimentar, in cazul conditiilor deosebite si speciale de munca, angajatorii datoreaza o contributie de asigurari sociale in cota de 4%, respectiv 8%.

Consiliul Concurentei: In...
Citeste si: Concuram cu nemtii la scumpirea benzinei! Cu cat au crescut preturile?

Cum se platesc contributiile pentru activitati independente?

In cazul celor care obtin venituri din desfasurarea de activitati independente, contributiile sociale nu sunt obligatorii daca veniturile cumulate, pe an, sunt sub echivalentul de 12 salarii minime brute pe economie (de 1.900 de lei de la 1 ianuarie 2018). Daca venitul cumulat depaseste acest plafon, contributia lunara la pensie este de 25% din suma aleasa de contribuabil, dar nu mai mica de salariul minim pe economie, iar contributia lunara datorata la sanatate este de 10% din salariul minim pe economie.

Pe de alta parte, s-a eliminat exceptia de la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile din investitii sau din alte surse obtinute de persoanele care obtin si alte venituri (de exemplu salarii sau pensii). Aceasta inseamna ca o persoana care obtiune venituri din salarii si plateste implicit CASS, plateste aceasta contributie si pentru alte venituri (dividende, chirii, etc) daca suma acestor venituri este peste 12 salarii minime brute pe economie.

De asemenea, de la 1 ianuarie 2018 orice firma cu afaceri de pana la un milion de euro intra automat in categoria microintreprindere si este impozitata ca atare. Prevederea este valabila si pentru firmele de consultanta si management, care fusesera excluse de la aceasta facilitate pentru a se limita mutarea salariatilor cu venituri mari pe astfel de forme de plata si, implicit, eludarea taxelor pe munca datorate in calitate de salariat.

Mutarea contributiilor de la angajator la angajat a starnit, de asemenea, numeroase controverse, avand in vedere ca salariul net al angajatilor urma sa scada dupa aceasta mutare. In aceste conditii, firmele au fost “sfatuite” sa majoreze salariile brute, astfel incat salariile nete sa nu scada. Cei mai afectati in acest caz sunt cei scutiti de impozit pe venit (IT, cercetare – dezvoltare), pentru ca nu beneficiaza de reducerea acestuia de la 16% la 10%, care ar compensa intr-o oarecare masura mutarea contributiilor.

Economia Romaniei a fost cea...
Citeste si: Romania, model de insucces! Care este greseala in care persistam?

Insa cele mai multe firme au ales sa acorde, in prima faza, prime si bonusuri angajatilor, in locul majorarii salariului brut, pana la clarificarea situatiei (respectiv adoptarea prin Lege publicata in Monitorul Oficial).

Pentru firme, au fost stabilite reguli noi si pentru deductibilitatea anumitor cheltuieli, astfel incat platitorii de impozit pe profit care isi finanteaza, nu doar consumul, ci mai ales investitiile prin credite trebuie sa tina cont ca s-au modificat substantial regulile de deductibilitate pentru dobanzi.

Sursa foto: Shutterstock