Intr-un an agricol de exceptie, alimentele s-au scumpit peste rata generala a inflatiei (cu peste 4%), iar un sfert din deficitul comercial al tarii provine din comertul cu bunuri alimentare. Banca Nationala Romaniei (BNR) noteaza, in minuta celei mai recente sedinte de politica monetara, ca si in anii 2018 – 2019 consumul populatiei va fi principalul determinant al cresterii economice, in timp ce exporturile isi vor consolida aportul negativ, cu efect direct asupra deficitului extern.

“In evaluarea membrilor Consiliului (CA al BNR -n.r.), consumul gospodariilor populatiei va ramane probabil si in intervalul 2018-2019 principalul determinant al cresterii economice, in timp ce in cazul investitiilor se asteapta un aport modest, in pofida usoarei revigorari anticipate pentru 2018, iar in cel al exportului net o contributie negativa notabila, asociata cu o posibila crestere a ponderii in PIB a deficitului de cont curent. S-au exprimat din nou preocupari legate de structura cresterii economice si de nevoia redresarii solide a investitiilor, conditionata insa nu doar de realizarea celor publice si de atragerea fondurilor europene, dar si de increderea investitorilor, dependenta la randul ei de evolutia fundamentelor economiei si de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanta si a celui legislativ”, se mentioneaza in documentul BNR.

Institutia mentioneaza faptul ca cele mai recente date sugereaza o consolidare, in trimestrul IV 2017, a rolului consumului privat de motor al cresterii economice, dar si o posibila amplificare a impactului contractionist al exportului net.

“In acest context, membrii Consiliului s-au aratat preocupati de prelungirea in perioada octombrie-noiembrie 2017 a tendintei de crestere a decalajului nefavorabil dintre dinamicile anuale ale exporturilor si importurilor de bunuri si servicii, contribuind decisiv la accelerarea ritmului anual de adancire a deficitului de cont curent. Au fost discutate potentiale surse ale deficitului comertului international cu bunuri, aratandu-se ca in prezent mai mult de un sfert din acesta provine de pe segmentul bunurilor alimentare, in conditiile in care sectorul intern de profil se confrunta inclusiv cu probleme de competitivitate de natura structurala, care afecteaza lantul de productie, in special in amonte”, se mai arata in minuta citata.

Cresterea economica se tempereaza

BNR a decis, recent, majorarea dobanzii de politica monetara cu 0,25 puncte procentuale, la 2,25% pe an, avand in vedere riscurile asupra inflatiei care decurg, si in acest an, din conduita a politicii fiscale si a celei de venituri sau dintr-o structura a cheltuielilor bugetare orientata in continuare spre sustinerea consumului in defavoarea investitiilor publice. Conform bancii centrale, aceste evolutii sunt “de natura sa prejudicieze potentialul de crestere a economiei romanesti si sa conduca pe termen mediu la valori relativ mai ridicate ale gap-ului pozitiv al PIB, implicit ale ratei inflatiei, dar si ale deficitului de cont curent”.

Banca Nationala a luat aceasta decizie si in contextul in care s-a observat ca pe parcursul trimestrului IV 2017 rata anuala a inflatiei a inregistrat aproape o dublare, ascensiunea ei fiind mult mai abrupta decat se anticipase.

In privinta cresterii economice, membrii CA al BNR au apreciat ca fiind foarte probabila reintrarea pe un trend de decelerare in intervalul trimestrul IV 2017 - trimestrul I 2018, desi ramane peste valoarea evidentiata in prognoza din noiembrie.

Probleme pentru firme si salariati din cauza masurilor fiscale

Au fost, de asemenea, evidentiate riscurile in sus induse de o eventuala crestere mai ampla a costurilor firmelor, concomitent cu o restrangere a marjelor lor de profit, in principal sub influenta noilor masuri fiscale si de venituri, dar si a tensionarii pietei muncii.

Totodata, “au fost remarcate si incertitudinile legate de transferul catre angajati a obligatiilor privind contributiile sociale, precum si de potentiale corectii fiscale efectuate in acest an in vederea incadrarii deficitului bugetar in plafonul de 3% din PIB. S-au facut, de asemenea, referiri la tendinta de scadere a increderii populatiei si a companiilor, precum si la alte posibile efecte adverse exercitate asupra mediului de afaceri de pachetul de masuri fiscale si salariale implementat recent, dar si de incertitudinile circumscrise lui, fiind punctata si trenarea redresarii absorbtiei fondurilor europene”.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri