Romania este surda la toate avertismentele, interne si internationale, cu privire la riscul ca economia sa derapeze in perioada urmatoare, din cauza deciziilor paguboase adoptate in ultimii ani, de stimulare a consumului in detrimentul investitiilor, in paralel cu stoparea si chiar reversarea unor reforme structurale. Dupa raportul extrem de dur din partea Comisiei Europene, misiunea FMI vine sa confirme faptul ca Romania se afla pe traiectoria gresita din punct de vedere al politicilor economice adoptate. Guvernantii raman insa intepeniti in faza de negare.
Reprezentantii institutiei financiare internationale au derulat o misiune de evaluare a economiei romanesti, in perioada 6 - 16 martie, la finalul careia au constatat probleme recurente, cum ar fi slaba colectare a veniturilor la buget, ineficienta cheltuielilor publice, absorbtia redusa a fondurilor europene, incalcarea Legii responsabilitatii fiscale, derapaje in ceea ce priveste guvernanta companiilor de stat etc.
Si acestia au atras atentia ca evolutia economiei se va inrautati in anii urmatori, avand in vedere baza precara a cresterii economice record din 2017, de 7%. Astfel, ritmul de crestere al economiei romanesti ar urma sa incetineasca in acest an ca urmare a mai multor factori: diminuarea impulsului fiscal, investitiile publice reduse, lipsa progreselor cu reformele structurale si inasprirea conditiilor financiare.
"Preconizam ca ritmul de crestere a PIB va fi de aproximativ 5% in 2018, urmand a incetini la 3% pe termen mediu", a declarat seful misiunii FMI pentru Romania, Jaewoo Lee.
In opinia sa, cresterea economica ar trebui sa aiba ca obiectiv cresterea nivelului de trai al populatiei, nu sa inregistreze ritmuri de crestere prea rapide care pot avea consecinte negative.
Citeste si:
Gradul de incasare a veniturilor, inexplicabil de redus
In aceste conditii, FMI recomanda autoritatilor din Romania “o combinatie prudenta intre consolidarea fiscala si inasprirea politicii monetare”, care ar evita supraincalzirea economiei, ar reduce deficitul fiscal si extern si ar creste stabilitatea macro-financiara.
Seful misiunii FMI a atras atentia asupra gradului redus de incasare a veniturilor la buget, avand in vedere ca, desi economia Romaniei a crescut cu 7% anul trecut, gradul de incasare a veniturilor, ca procent din PIB, s-a redus.
O conditie absolut necesara pentru cresterea veniturilor o reprezinta informatizarea ANAF, pentru ca sistemul IT invechit afecteaza nivelul incasarilor.
In tot acest timp, reprezentantii autoritatilor romane par a juca in alt film. Intr-un comunicat emis dupa intalnirea premierului Viorica Dancila cu delegatia FMI se prezinta aceeasi mare realizare, respectiv cresterea economica de 7% si o serie de promisiuni vagi care, insa, par a nu avea nicio legatira cu observatiile FMI.
Mai mult, se fac din nou promisiuni din aceeasi categorie cu masurile care au dus economia Romaniei acolo unde este astazi.
”Reforma fiscala, legea salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice, initierea si promovarea unei noi legi a pensiilor vor oferi sustenabilitate sistemului de pensii pe o perioada lunga de timp”, a afirmat seful Executivului.
Citeste si:
Raportul de tara al CE, complet ignorat
Misiunea FMI isi prezinta concluziile ingrijoratoare la doar cateva zile de la publicarea Raportului de tara pentru Romania al Comisiei Europene.
Concluziile, aproape trase la indigo: in lipsa unor reforme structurale si a consolidarii fiscal-bugetare, cresterea economica dinamica inregistrata de Romania risca sa creeze cadrul unei „aterizari fortate”. Actuala relansare economica a fost generata in principal de consum, iar investitiile s-au mentinut la un nivel modest. Consumul, la randul sau, a fost stimulat de cresterile salariale din sectorul public si din cel privat si de reducerile de impozite indirecte.
In acelasi timp CE noteaza faptul ca efectul exporturilor, care au crescut semnificativ, a fost anihilat de avalansa de importuri, favorizata de consumul in crestere si incapacitatea economiei locale de a satisface acest consum.
Aceasta politica paguboasa, de crestere a salariilor fara acoperire in productivitate, a dus la revenirea inflatiei la un nivel ingrijorator si la un dezechilibru extern care pune tot mai multa presiune pe cursul de schimb.
De asemena, din cauza reducerilor fiscale, a cresterii salariilor din sectorul public si a cresterii pensiilor, deficitul public se afla pe o traiectorie ascendenta.
In plus, CE noteaza faptul ca Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor din 2017 care i-au fost adresate, in special cea referitoare la consolidarea conformarii fiscale si imbunatatirea colectarii impozitelor. Tara noastra a ignorat complet avertismentele cu privire la masurile de reducere a deficitului structural catre obiectivul pe termen mediu asumat, de 1% din PIB (in 2017 este estimat la aproximativ 3,3% din PIB).
Citeste si:
Mediul de afaceri se deterioreaza
Reprezentantii mediului de afaceri s-au aratat surprinsi de faptul ca autoritatile au ignorat cu totul raportul CE care, in opinia lor, ar trebui sa reprezinte ordinea de zi a fiecarei sedinte de Guvern de acum incolo pentru multa vreme, pentru ca sintetizeaza perfect vulnerabilitatile societatii romanesti de ansamblu.
In lipsa unei reactii de la guvernanti, Consiliul National pentru IMM-uri a prezentat aspectele cuprinse in raportul CE care evidentiaza faptul ca mediul de afaceri din Romania inregistreaza o deteriorare.
“Romania a coborat noua trepte in raportul Bancii Mondiale Doing Business 2018, ajungand pe locul 45 (Banca Mondiala, 2017), in timp ce in Raportul privind competitivitatea globala a coborat de pe locul 62 pe locul 68 (Forumul Economic Mondial, 2017). Rezultatele sunt in continuare deosebit de slabe in materie de guvernanta, calificare a fortei de munca, infrastructura, sanatate si educatie. In acest context, tot mai multe societati se asteapta mai degraba la o reducere a activitatii investitionale decat la o extindere a acesteia in viitorul apropiat (Banca Europeana de Investitii, 2017)”, citeaza CNIPMMR din Raportul CE.
Citeste si:
Mai mult, reprezentantii CNIPMMR spun ca atat remarcile cat si directiile prioritare evidentiate de Comisia Europeana coincid cu solicitarile transmise sistematic de mediul de afaceri autoritatilor. Acestea sunt sintetizate intr-un set de reforme care sa asigure: cresterea productivitatii; cresterea economica; imbunatatirea mediului de afaceri; eliminarea obstacolelor din calea investitiilor si favorizarea inovarii.
Din pacate, insa, recomandarile acestea sunt de fiecare data ignorate, indiferent din ce directie vin.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
