Drumul la ”ghișeul instituței” este un coșmar de care românii vor să scape de ani buni. Progrese în privința digitalizării instituțiilor de stat au fost făcute în ultimii ani, însă ritmul acestora este încă departe de cel dorit, mai ales având în vedere că România se afla pe ultimele locuri în Europa în clasamentul DESI – al digitalizării economiei. Consultanții de la EY au elaborat recent un document ce evidențiază pașii necesari pe care statul trebuie să îi facă pentru a răspunde nevoilor cetățenilor care s-au săturat de cozi la ghișee.
EY România a elaborat proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, al cărui beneficiar este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG). Proiectul guvernamental a avut ca obiectiv creșterea capacității instituțiilor și autorităților publice din România de a dezvolta și implementa soluții de e-guvernare pentru 36 de tipuri de servicii publice aferente unor evenimente importante din viața persoanelor fizice și juridice .
Toate activitățile cuprinse în proiect s-au desfășurat în perioada februarie 2018 – septembrie 2020, iar echipa de proiect a fost formată din 40 de experți, analiști și formatori, condusă de Carmen Adamescu, Partener EY România.
Wall-Street.ro: Chiar dacă beneficiile digitalizarii publice sunt evidente, în România o bună parte din populație nu are competențe digitale suficiente. În aceste condiții, ar putea digitalizarea serviciilor publice să aibă un efect advers, în sensul că populația pur și simplu nu este pregătită pentru utilizarea mijloacelor moderne de lucru cu autoritățile statului și ar putea există blocaje?
Citeste si:
Posibilitatea de a utiliza mijloacele digitale pentru lucrul cu autorităţile statului nu exclude varianta de a folosi în continuare metoda tradiţională existentă în prezent pentru acei cetăţeni care nu vor sau nu pot să apeleze la mijloace electronice.
Carmen Adamescu: Competenţele digitale sunt într-o continuă creştere în România, mai mult ca niciodată. În 2020 avem deja 12.7 milioane utilizatori de smartphones în România, deci mai mult de jumătate din populatia ţării, la care îi putem adăuga şi pe cei care folosesc numai PC-uri. O mare parte din populaţie cumpără deja online produse şi servcii şi toti aceştia preferă sau vor prefera să completeze un formular digital în loc să se prezinte la ghiseul autorităţilor publice. În mod special acum, în conditiile pandemiei COVID 19, educaţia prin mijloace digitale se dezvoltă în România de la o zi la alta, copii se obişnuiesc încă din şcoală cu mediile digitale, iar părinţii învaţă odată cu ei, chiar dacă mai anevoios prin anumite zone ale ţării. Prin urmare, populaţia va fi pregatită în perioada imediat următoare, în timp ce serviciile digitale nu se vor implementa peste noapte în Romania, din păcate.
Citeste si:
Pe de altă parte, posibilitatea de a utiliza mijloacele digitale pentru lucrul cu autorităţile statului nu exclude varianta de a folosi în continuare metoda tradiţională existentă în prezent pentru acei cetăţeni care nu vor sau nu pot să apeleze la mijloace electronice. Cele două canale de comunicare între stat şi cetăţean vor coexista o perioadă, cât va fi necesar. Concluzionând, eu nu întrevad nici un potenţial blocaj ci, dimpotrivă, va fi o diversificare a serviciilor publice pentru cetăţean, cu îmbunătăţiri ale calitatăţii şi cu o reducere a costurilor pentru autorităţile publice.
Wall-Street.ro: Care sector/departament din serviciile publice ar trebui să fie prioritar pentru procesul de digitalizare? Unde nu mai este loc de amânări?
Carmen Adamescu: Toate serviciile furnizare în legatură cu evenimentele de viaţă şi nu numai, adică solicitările de documente, certificate, beneficii sociale, majoritatea fiind emise de Ministerul de Interne, Ministerul Muncii şi Agentiile sobordonate, ONRC, Ministerul de Finanţe, ANAF, Ministerul Justiţiei, Ministerul Sănătăţii, primării, MDRAP, etc, adică instituţii publice centrale sau locale care deservesc cetăţenii. Eu nu cred că trebuie amânat nici un serviciu digital, având în vedere că suntem pe ultimul loc în Europa în clasamentul DESI în 2020.
Citeste si:
Wall-Street.ro: În ce măsură instituțiile publice sunt interoperabile în prezent? Care este motivul pentru care acestea nu colaborează sau nu schimbă suficient de multe date și informații între ele? Vorbim doar de constrângeri tehnice sau există și alte motive?
Carmen Adamescu: În prezent sunt câteva instituţii care schimbă sau transmit date între ele, ca de exemplu ANAF, ONRC, Ministerul de Interne, în baza unor documente tip protocoale semnate fizic, foarte laborioase, care nu se bazează pe o interoperabilitate ‘by design’. Instituţiile Publice din România au, în prezent, centre de date, aplicaţii şi sisteme proprii, stochează date pe echipamente pe care le operează fiecare fără să le partajeze între instituţii. Motivele pentru care nu avem încă interoperabilitate sunt legate în primul rând de constrângerile tehnice cauzate de vechimea sistemelor şi a aplicaţiilor critice/importante existente, de lipsa unei ‘guvernanţe’ (legislaţie) clare şi de lipsa unei arhitecturi guvernamentale care să faciliteze interoperabilitatea.
Citeste si:
Datele de bază ar trebui stocate într-un singur loc în Registrele Naţionale la care fiecare instituţie abilitată ar avea acces. Ca efect, cetăţeanul nu ar mai fi obligat să vină la ‘ghiseul instituţiei’.
O legislaţie care să reglementeze interoperabilitatea ar elimina dificultatea de a încheia nenumărate protocoale stufoase în care se detaliază de fiecare dată, printre altele, elementele tehnice, inclusiv cele de securitate, rolul şi responsabilităţile fiecăruia, etc.. În cadrul proiectului e-Guvernare, noi am recomandat o Arhitectura IT Guvernamentală care să aibă la bază Registrele Naţionale şi interoperabilitatea instituţiilor publice, astfel încât datele cetăţenilor şi ale companiilor să poată fi utilizate de către toate instituţiile care lucrează, au nevoie şi sunt abilitate să proceseze astfel de date şi informaţii. În felul acesta, simplificând, datele de bază ar trebui stocate într-un singur loc în Registrele Naţionale la care fiecare instituţie abilitată ar avea acces. Ca efect, cetăţeanul nu ar mai fi obligat să vină la ‘ghiseul instituţiei’, fie el şi virtual, cu documente originale sau copii pe care Instrituţiile Publice le au deja în bazele de date, respectând principiul European ‘once-only’, adică o singură dată.
Citeste si:
Wall-Street.ro: Ați primit feedback din partea autorităților cu privire la propunerile din documentul elaborat de EY? Care au fost reacțiile pe care le-ați primit?
Carmen Adamescu: Propunerea de Politică Publică de e-Guvernare elaborată de către EY împreună cu ADR a avut consultări cu toate instituţiile publice implicate în procesele care gestionează evenimentele de viaţă ale cetăţenilor şi mediului de afaceri şi a fost aprobată de către Comitetul Director pentru eGuvernare format din toate Ministerele şi Agenţiile subordonate, peste 50 la număr, care a avut rolul de a coordona şi superviza această iniţiativă. Am avut o colaborare intensă şi un feedback constructiv de la toate instituţiile, fapt pentru care le suntem foarte recunoscători.
Citeste si:
Alegerile nu ar trebui să întârzie implementarea unor măsuri strategice pentru România şi cetăţenii ei, dar, în fapt, priorităţile politice pot fi altele.
Wall-Street.ro: Care este orizontul de timp optim pentru implementarea măsurilor propuse de EY în cadrul proiectului de e-guvernare?
Carmen Adamescu: Noi am sperat ca cel puţin 50% din măsuri şi proiecte să fie deja în proces de implementare pe fonduri europene POC în exerciţiul financiar 2014 – 2020, dar realitatea ne arată că vor putea fi implementate în următorii ani, sperăm cât mai repede, cu siguranţă până în 2030.
Wall-Street.ro: Ar putea alegerile din acest an să ducă la o întârziere a implementării măsurilor propuse?
Carmen Adamescu: Eu cred că alegerile nu ar trebui să întârzie implementarea unor măsuri strategice pentru România şi cetăţenii ei, dar, în fapt, priorităţile politice pot fi altele.
Wall-Street.ro: În ce măsură credeți că implementarea măsurilor propuse în documentul EY ar putea duce la o reducere a numărului total de funcționari publici?
Carmen Adamescu: Reducerea personalului din Administraţia Publică este şi va fi o problemă sensibilă şi foarte politizată. Pe de o parte majoritatea instituţiilor se plâng de lipsa de personal, pe de altă parte este general recunoscută lipsa de eficienţă în aparatul administrativ. Eu cred că digitalizarea va rezolva problema lipsei de personal, mai ales a acelora care manipulează tone de hârtii, şi va creşte eficienţa în operaţionalizarea serviciilor publice. Nu în ultimul rând, ne vom salva pădurile!
Sursa foto: EY
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
