Principalul cost al forței de muncă în România nu este reprezentat de impozitul pe venit ci de contribuțiile sociale, unele dintre cele mai mari înregistrate in Europa. Care sunt soluțiile și cât de viabilă mai este taxarea unică a veniturilor în România?

Claudia Sofianu este Partner EY Romania, CESA Leader People Advisory Services.

Wall-Street.ro: Principalul cost al forței de muncă în România nu este reprezentat de impozitul pe venit ci de contribuțiile sociale. În aceste condiții, care crezi că ar fi o soluție realistă ce merită luată în considerare de Guvern, ținând cont desigur și de presiunile bugetare cu care se confruntă în acești ani de pandemie?

Claudia Sofianu: Eu văd contribuţiile sociale ca având un regim mai aparte, deşi sunt taxe reglementate de Codul fiscal în prezent. Concret, ele dau dreptul la prestaţii sociale şi, unele imediate, nu cu capitalizare. În consecinţă, nivelul lor ar trebui corelat cu maximul prestaţiilor ce pot fi obţinute de către o persoană fizică contributoare.

Unii contribuabili plătesc de 10 ori mai mult decât alţii pentru contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, de exemplu, dar pachetul medical de bază în sistemul public e acelaşi.

În prezent, unii contribuabili plătesc de 10 ori mai mult decât alţii pentru contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, de exemplu, dar pachetul medical de bază în sistemul public e acelaşi. Per a contrario, dacă discutăm despre contribuţiile de asigurări sociale (pensia), până acum nu s-a aplicat “principiul contributivităţii” statuat de noua Lege a pensiilor. Concret, era suficient ca o persoană fizică să fie înregistrată în sistem (ca angajat de exemplu) şi să aibă dreptul la pensie din sistemul public, chiar dacă angajatorul sau unii din foştii angajatori nu au respectat obligaţia de a plăti toate contribuţiile în numele ei. În concluzie, măsura susţinută de mediul de afaceri în ultimii ani şi care merită luată în considerare este plafonarea bazelor de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale.

Wall-Street.ro: Se mai poate vorbi în România de o taxă unică având în vedere scutirile existente în prezent? Crezi că o revenire la o taxare universală de 16% ar fi preferabilă unei treceri la impozitarea progresivă?

Cel mai bun sistem de impozitare este acela care, odată implementat, este menţinut cel puţin 10 ani, oricare ar fi el.

Claudia Sofianu: Din punctul meu de vedere, adevarata provocare în acest moment este faptul că, în practică, pare că nu avem nici cotă unică, nici cotă progresivă, ţinând seama că există multe excepţii, cum ar fi scutirile. Cel mai bun sistem de impozitare este acela care, odată implementat, este menţinut cel puţin 10 ani, oricare ar fi el, şi aici mă refer şi la cota efectivă a taxării. Până la urmă, există ţări cu niveluri mari ale taxării (cum ar fi cele scandinave), unde sistemul funcţionează foarte bine, sau ţări precum Bulgaria cu un nivel mult mai redus, dar care colectează mai bine decât România.

Wall-Street.ro: Taxare unică vs taxare progresivă a veniturilor. Care sistem crezi că ar fi cel mai potrivit pentru România în prezent? Care sunt avantajele/dezavantajele fiecărui sistem?

Claudia Sofianu: Ambele sisteme de taxare funcționează cu succes în lume şi, de altfel, au fost ambele folosite şi în România. Amândouă aduc avantaje, dar pot pune şi provocări în ce priveşte implementarea în practică.

În ce priveşte sistemul de taxare unică, printre principalele avantaje aş putea puncta:

  • descurajarea căutării de soluţii pentru evitarea plăţii impozitelor;
  • descurajarea emigrării fiscale a firmelor româneşti şi favorizarea rămânerii în ţară a specialiştilor;
  • scoaterea din zona nefiscalizată a multor locuri de muncă;
  • simplificarea sistemului de administrare fiscală atât din perspectiva contribuabilului, cât şi a autorităţilor fiscale, reducerea birocraţiei şi a costurilor de prelucrare/procesare a declaraţiilor de venit.

Pe de altă parte, cota de taxare unică (10% în prezent) nu dă posibilitatea, în general, de a face deduceri de către angajaţi (în afara deducerilor personale limitate), iar tările cu cotă unică au în general un nivel al veniturilor bugetare în PIB mai mic decât celelalte ţări care aplică o impozitare progresivă.

Referitor la sistemul de taxare progresivă, este considerat a fi o modalitate sofisticată de organizare a sistemului de taxe şi impozite. El presupune o taxare diferită în funcţie de nivelul veniturilor. În schimb, impozitarea progresivă trebuie neapărat însoţită de măsuri clare de deduceri, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în Germania şi Franţa. În Germania, se pot deduce cheltuielile cu învăţământul, cu întreţinerea efectivă a copiiilor şi alte surse de cheltuială. În plus, sistemul de impozitare progresivă ar trebui să permită colectarea unor sume mai mari la bugetul de stat decât prin cota unică.

Pe de altă parte, sistemul de taxare progresivă este unul complex, mai greu de aplicat în practică întrucât presupune o bună şi foarte bună cunoaştere a legislaţiei fiscale de către contribuabilii persoane fizice (de exemplu, ce cheltuieli pot fi deduse la calculul personal). În plus, din experienţa ţărilor ce aplică acest sistem de mulţi ani, observăm că dă naştere multor situaţii specifice, excepţii de la regulile “standard” de taxare.

Wall-Street.ro: În contextul intensificării controalelor fiscale în ultima perioadă, cum se pot pregăti mai bine firmele pentru întâlnirea cu inspectorii ANAF? Ce anume vizează aceste controale în general?

Claudia Sofianu: În ce priveşte domeniul impozitului pe veniturile persoanelor fizice şi contribuţiile de asigurări sociale, controalele au vizat aspecte precum: tratamentul fiscal aplicat beneficiilor acordate de către angajatori angajaţilor lor, tratamentul fiscal al tichetelor-cadou acordate atât angajaţilor, cât şi unor persoane fizice terţi, dar şi modul de taxare a veniturilor obţinute în România de către cetăţenii străini care desfăşoară activităţi aici. Referitor la pregătirea pentru controalele fiscale, aş începe cu recomandarea pentru angajatori de a analiza cu atenţie prevederile legale aplicabile în acest domeniu. De foarte multe ori, întâlnim interpretări interesante în piaţă, „justificate” doar de faptul că şi alte companii procedează în mod similar. Aş mai adăuga importanţa implicării unui consultant specializat în litigii fiscale chiar din primele faze ale controlului.

Sursa foto: EY

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »


Setari Cookie-uri