Povestea festivalului ARTmania sau cum a devenit realitate visul unei studente la Arte

Cand o intrebi cum a reusit sa aduca, in 2004, formatia Nightwish pentru un concert la Bucuresti, Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si BlajaLive, aduce in discutie Egiptul Antic. Totul a inceput in 2001, cand Codruta Vulcu avea 20 de ani si se afla la festivalul Sziget din Ungaria. Era studenta la arta fotografica si mergea la festivaluri, pentru diverse reviste, sa faca fotografii. La conferinta de presa a formatiei Nightwish, a pus o intrebare despre Egiptul Antic, de la care a pornit totul.

”Studiam si istoria artei, iar ei aveau atunci un album, Wishmaster, in care vorbeau despre Egiptul Antic. Conferinta de presa era extraordinar de plictisitoare, am intrebat si eu daca pot sa ne spuna ceva despre partea ezoterica a muzicii, pentru ca vorbeau despre Shangri-La, despre Orion, despre Sirius, daca pot sa ne spuna ce simbolizeaza, de unde a fost inspirat, daca albumul are o legatura cu Egiptul Antic. S-a lasat linistea peste intreaga conferinta de presa. Era ora 11 dimineata, o caldura groaznica intr-un cort de plastic, toata lumea intreba numai prostii, iar ei erau niste finlandezi topiti si plictisiti de nu se mai poate. Au ramas asa: «Despre ce?», si chiar Tuomas (Tuomas Holopainen, clape – n.red.) a raspuns si a zis: «Tuomas, back to school. I don`t understand a word». M-a rugat sa reformulez intrebarea si am vorbit putin despre Egipt si l-am intrebat daca ne poate da mai multe detalii”, povesteste Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive.

Dupa conferinta, Emppu Vuorinen (chitara) a chemat-o pe Codruta, voia sa stie mai multe detalii. Ea a intrebat cand vin in Romania, iar el a raspuns ca nu stie, ca au un manager care se ocupa de asta. L-a chemat pe Ewo Pohjola, managerul lor, pe care Codruta, ”la fel de naiva ca si chitaristul”, dupa cum spune astazi, l-a intrebat cand vin in Romania.

”Ewo mi-a spus: «Daca ne inviti, noi venim». Am zis ca-i invit. «Bine, atunci noi venim». Am facut in 2004 primul concert cu Nightwish, aveam 23 de ani. Eu am crescut la Sibiu, am facut Scoala Germana si acolo te invatau un lucru: «Ein mann, ein wort». Eu nici macar Balul Bobocilor nu-l organizasem pana atunci, dar a fost sold out concertul la Sala Palatului. M-am imprietenit cu cei de la Nightwish si am mers cu ei in urmatoarea vara la multe turnee si am zis ca o sa fac un festival in Piata Mare din Sibiu, asa cum am vazut eu in Europa. Eram in Italia si i-am zis lui Ewo ca o sa fac un festival in Sibiu si o sa se numeasca ARTmania , pentru ca vor fi numai maniaci dupa arta acolo, si o sa avem muzee, si o sa avem expozitii. Toti cei din Nightwish, mai ales tehnicienii, au zis: « Mai Codruta, un concert e un concert, dar un festival e altceva!”, insa Ewo m-a intrebat cand o sa-l fac si i-am spus ca in anul urmator si ca headliner o sa fie HIM, atunci ei erau headlineri la Sziget in Ungaria, erau enorm de mari. Si Ewo imi zice: «Bine, sa-mi zici cand o sa fie, ca vin in concediu cu nevasta si cu prietenii». Toti ceilalti au ras, dar el a zis: «Codru, sa-mi zici cand e, eu te stiu, tu esti nebuna si o sa-l faci». Si anul urmator am avut prima editie de Artmania, cu HIM headliner”, povesteste Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive.

Prima editie a festivalului ARTmania chiar a avut loc in anul urmator, 2006, iar headliner chiar a fost HIM, insa nu a fost deloc usor pentru Codruta Vulcu. Totul se intampla inainte ca Sibiul sa devina, in 2007, Capitala Culturala Europeana, titlu ce i-a adus orasului din centrul Romaniei o imensa faima internationala. Codruta Vulcu caracterizeaza acea perioada drept o ”nebunie”.

”Am ajuns pana la urma la managerul HIM si la Ville Valo (vocalistul trupei HIM – n.red.), pentru ca de agent nu am reusit sa trec. Eu eram o studenta la master, aveam un plan, dar nu aveam finantare, nu aveam nimic, eram inainte de Capitala Culturala, imagineaza-ti cum era Romania atunci, Sibiul atunci, ce festival, ce inchis Piata Mare? Si aveam si o anumita suma pe care o luasem eu in calcul pentru HIM, nicidecum fee-ul pe care cantau ei la Sziget, dar am reusit sa vorbesc cu managerul lor prin cei de la Nightwish si sa le arat poze cu piata si cu conceptul, cu ideea si au zis «Noi venim, da-ne cat poti si noi venim». Agentul trupei m-a sunat dupa aceea si mi-a zis ca nu se face asa ceva, dar eu eram tanara si plina de entuziasm. Managerul si-a trimis totusi mana dreapta, sa ne intalnim cu ea si cu seful de la firma de sunet, ca sa fie convinsi ca, totusi, unde vin nu le dam doar o priza si un stecher”, isi aminteste Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive.

Inceputurile ARTmania: ”Aoleu, vin rockerii, vine Satana!”

Documentarea pentru organizarea festivalului Codruta Vulcu o facuse, ”scolareste”, la festivalurile la care mergea in calitate de spectator. Facea niste schite pe hartile de festival, pe care isi nota, de exemplu, cate toalete au pus organizatorii intr-un anumit perimetru sau cat de mare este scena. In fata autoritatilor s-a prezentat exemplar, cu planuri facute in Corel, la scara, cu ridicari 3D, dar s-a lovit de prejudecati. Un sprijin a venit atunci din partea actualului presedinte al Romaniei, Klaus Iohannis, care atunci era primar al Sibiului.

”Am reusit sa-l convingem pe domnul Iohannis sa ne dea Piata Mare si s-o inchida, desi au fost si niste povesti cu toti cei care s-au opus, dar el a zis ca daca HIM concerteaza peste tot in lume, asa o sa concerteze si la Sibiu. Era in 2006, inainte de Capitala Culturala, erau oameni printre autoritati care ziceau «Aoleu, vin rockerii, vine Satana», chestii de genul asta. A fost si un raport despre His Infernal Majesty (initialele de la care provine numele trupei HIM – n.red.), cu o propunere sa nu se avizeze evenimentul, cu analiza pe text, «When love and death embrace, Join me in death», asta ne invatam noi copiii? Adica purtam discutii de-a dreptul literare, domnule, stati putin si ganditi-va la Adam si Eva, la Romeo si Julieta, ce inseamna, nu mai citim, pana si Rebreanu a scris Adam si Eva, care este despre reincarnare”, povesteste Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive.

Acestea erau explicatiile sale in Comisia de Cultura, care propunea, pe motiv de versuri, sa nu se avizeze evenimentul, cu doua saptamani inainte de festival, cand erau deja vandute 6.000 de bilete si in conditiile in care Codruta Vulcu imprumutase bani inclusiv de la bunica sa pentru organizarea festivalului. Codruta Vulcu, care atunci avea 25 de ani, il lua pe tatal ei la intalniri, pentru ca autoritatile tindeau sa nu-i dea importanta, din cauza varstei.

”Il luam pe tatal meu, care era inginer si mai alb in cap, la sedinte, ca sa para un om mai serios. Tata imi zicea: «Fata, eu in afara sa pun garduri si chestii din astea practice, nu prea stiu». I-am spus: «Te rog frumos, stiu eu, tu doar vino acolo». Intrebarile erau, cand te duceai la Jandarmerie, «Bine, bine, frumos planul, dar cine semneaza documentele?». Eu le semnez. «Nu, nu, seful tau, cine e seful tau, ca tu ai vorbit frumos, ne-ai prezentat niste planuri frumoase, dar, totusi, cine semneaza documentele?». A fost o completa nebunie, eram studenta la arte in an final de master. Ne-au sustinut cei de la Sibiu, a contat mult faptul ca domnul Iohannis ne-a lasat sa facem festival de rock in 2006 si sa inchidem Piata Mare, sa concerteze HIM. Noi am finantat festivalul din bilete si au mai fost bani din vanzarile de bere si asa mai departe. Nu stiam noi prea multe despre marketing si parteneriate pe atunci”, spune Codruta Vulcu.

Festivalul ARTmania: depasirea unor bariere culturale

In anul 2007, cand Sibiul a fost Capitala Culturala Europeana, sustinerea din partea Primariei Sibiu a fost si mai puternica, iar in 2012 Codruta Vulcu reusise sa convinga muzeele sa intre in parteneriat cu festivalul, astfel incat spectatorii sa poata intra in baza bratarii de festival sau sa organizeze expozitii in cadrul muzeelor.

”Cred ca la momentul respectiv s-a depasit o bariera culturala intre muzica rock, pe care toti o priveau in mod negativ si zona aceasta mai culta. Au observat ca existau peste 3.000 de oameni cu bratari de festival care intrau la muzee, ceea ce mi se pare fabulos. Legatura intre entertainment, arta contemporana si arta veche ar trebui sa existe. Nu cred ca in ziua de astazi poti convinge tinerii sa se mai duca sa vada un Rembrandt sau Gaudi sau ce mai are Muzeul Brukenthal daca nu imbini cumva zona respectiva cu muzica. De pilda, muzeul organizeaza o expozitie gotica in perioada festivalului, cumva in tema, care poate sa atraga tinerii ca sa inteleaga si ce inseamna goticul in arta, nu doar in muzica si in rock. Pe partea de literatura, am inceput sa avem un parteneriat cu Carturesti sau cu libraria Habitus din Piata Mica, cu lansari de carte, poezie, dezbateri. Cand am avut parteneriatul cu ei, cele mai mare vanzari dintr-o librarie de-a lor au fost in timpul festivalului din Sibiu, comparat cu orice alta librarie din tara, inclusiv Bucuresti si atunci au constatat ca publicul de rock e un public cult, preocupat, dincolo de muzica, de literatura, de stiinta, de arta, nu e un public ignorant. E si un public dispus sa cheltuie pentru pasiunea lor, spre deosebire de alte evenimente care sunt gratuite – ARTmania este un eveniment cu bilete. Asta cred ca diferentiaza fundamental consumatorul de rock de alt public”, spune Codruta Vulcu, fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive.

In prezent, publicul ARTmania, festival care in 2018 se va afla la a 13-a editie, se imparte in doua categorii: cei care au crescut cu muzica rock si care deja au copii si care la inceputurile festivalului erau asa-zisii rebeli, dar acum sunt fie directori de corporatii, fie oameni cu functii destul de bune; precum si un public tanar de rock, dar care, la fel, este pasionat de muzica si atunci strange bani pentru a-si cumpara un album, pentru a cumpara o carte care povesteste despre formatia care-i place si care are un pattern special de consum.

”In 2017 am lansat in aceeasi perioada cu ARTmania, la sala Thalia, East European Music Conference, o conferinta dedicata industriei muzicale, in care am avut invitati importanti din afara, practic cele mai mari nume din industrie pe ceea ce inseamna health&safety, festivaluri, a fost directoarea Lollapalooza Berlin, patronul festivalului Nova Rock, au fost specialisti mari pe zona de taxe, directorii celor mai mari evenimente de tip showcase. Cred ca acesta este urmatorul pas, pentru ca industria de la noi a crescut foarte mult”, spune Codruta Vulcu.

Fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive spune ca profesionalizarea industriei este un aspect unde mai este mult de lucru in domenii precum, de pilda, scoli de sunetisti sau de securitate, dar nu doar paza, ci controlul multimii (crowd control). Prin conferintele pe care le organizeaza in cadrul East European Music Conferences, Codruta Vulcu isi propune sa contribuie la aceasta profesionalizare si da ca exemplu participarea la editia din acest an a lui Chris Kemp, proprietar al ”Mind over Matter Consultancy” si ”doctor in crowd control”. La conferinta au participat si reprezentanti ai autoritatilor (Jandarmerie, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, Politie) si, potrivit Codrutei Vulcu, toti au fost impresionati de informatiile aflate acolo.

Festivalul ARTmania a ajuns astazi sa aiba si o importanta economica pentru Sibiu, nu doar una culturala. Hotelurile au tarife speciale pentru perioada in care se desfasoara festivalul, iar proprietarii de baruri si terase din Piata Mare mizeaza pe veniturile aduse de spectatori – cand festivalul s-a relocat, temporar, din Piata Mare, proprietarii de terase si baruri au facut o petitie si s-au plans autoritatilor ca le-au scazut foarte mult veniturile din timpul verii. In plus, intrucat concertele nu pot avea loc decat in intervalul orar 19-24 – ”Nu poti sa innebunesti orasul cu concerte permanente”, spune Codruta Vulcu –, in restul timpului cei care vin la festival viziteaza muzee sau cheltuie bani in alte parti din oras.

”In Piata Mare intra maximum 10.000 de oameni. Daca ne gandim ca ai cazare doua zile si omul consuma de minimum 100 de euro intr-un week-end, ne dam seama ca inputul financiar pentru zona centrala este foarte mare. Hotelul trebuie sa spele asternuturile si le trimite la curatatorie, trebuie sa cumpere manacare, banii se imprastie in toate comunitatea, sunt platiti oamenii de la restaurant, cei care fac curat si asa mai departe”, spune Codruta Vulcu.

ARTmania: Finantare, profituri si provocari

In acest moment, finantarea vine din biletele vandute, in mare parte, si din parteneri si sponsori. Profitul este insa ceva discutabil, in functie de an. Au fost ani in care lucrurile au mers bine, ani in care nu au fost headlineri potriviti, dar si ani in care a cazut piata, si nu intotdeauna din cauza crizelor economice, iar uneori chiar din cauza masurilor fiscale luate de autoritatile centrale.

”Asa a fost in 2010 cand s-a schimbat taxarea, au schimbat TVA-ul pe 25 iunie, l-au crescut cu 5%, au taiat toate finantarile nerambursabile, la momentul respectiv noi inca aveam o cofinantare de la primaria Sibiu, acum nu mai avem. Au crescut toate taxele la conventii civile si drepturi de autor, iar bugetele noastre erau deja facute si aprobate. Schimbarile au avut efect de la 1 iulie, festivalul era peste doua-trei saptamani, biletele erau vandute, iar taxele se schimbau. Tot bugetul nostru s-a dat peste cap, a fost un haos, in anul ala am si pierdut enorm de multi bani. Anularea festivalului ar fi generat insa o pierdere mult mai mare, fiind cu toti artistii antamati, nu ar fi fost bine nici din punct de vedere al imaginii”, explica Codruta Vulcu.

O alta problema majora in 2010 a fost fluctuatia cursului valutar, intrucat cele mai mari cheltuieli deriva din plata artistilor, in general formatii din strainatate, care isi incaseaza onorariile in euro. Contractele sunt semnate cu multe luni inainte ca plata sa fie efectiv realizata, iar o fluctuatie a cursului valutar in aceasta perioada nu este buna pentru organizatorul festivalului.

”Conteaza enorm de mult cursul de schimb, asta a fost una din marile probleme in 2010 si este si acum, diferenta de curs. Tu iei in calcul un buget pe o predictie de curs, iar la momentul iulie 2018 unde o sa fim?. Noi deja mergem pe o predictie de curs de cumparare euro de 4,7 lei, ceea ce e enorm. Anul trecut facusem o predictie la 4,5 lei, ori nimeni nu mai cumpara la 4,5, in cel mai bun reusesti sa iei un euro cu 4,6 lei (interviul a fost realizat in luna octombrie 2017 – n.red.). Tu cand vorbesti de bugete de sute de mii de euro, diferenta asta este uriasa. A fost o mare problema in 2010, dincolo de tot ce inseamna schimbari de taxe, TVA, oamenii care nu mai aveau bani sa vina la eveniment, a fost si caderea cursului, in 2009 era 3,70 si a crescut la peste 4 lei. De pilda, diferenta intre onorariul Nightwish dintre momentul la care ei au fost contractati si momentul platii, care a fost 11 luni mai tarziu, a fost de 5.000 de euro din diferenta de curs, in contextul in care vanzarile de bilete sunt in lei, tu le ai puse in vanzare in lei. Iar la bilete nu faci corectii de curs, tu le pui in vanzare cu un an inainte. Intr-o tara normala si o economie normala, cum sunt cele din Germania, Olanda, ARTmania ar fi un festival profitabil. Acolo nu se schimba legislatia asa de repede, nu se anunta azi si intra in vigoare peste 5 zile. Toate schimbarile acestea, fie fiscale, fie pe legislatia muncii, chiar te impiedica sa-ti faci niste previziuni pe termen mediu, ceea ce te omoara, mai ales daca esti antreprenor”, precizeaza Codruta Vulcu.

Blaj aLive si evenimentele conexe ARTmania

In afara de festivalul ARTmania de la Sibiu, exista si o serie de evenimente conexe, precum ARTmania Bucharest Blast, unde anul acesta au concertat cei de la cunoscuta formatie Anathema. In plus, Codruta Vulcu a fondat, in 2013, un alt festival, Blaj aLive, cu un concept diferit fata de ARTmania, dar care s-a dovedit a fi, si el, unul de succes. Organizat pe Campia Libertatii din Blaj, festivalul este unul in care participantii sunt cazati in camping, biletele sunt mai ieftine, pentru ca se adreseaza celor cu venituri mai mici, iar stilul muzical abordat este de muzica electronica, folk si indie.

”In 2013 a fost lansat doar cu formatii romanesti, ca un proiect de CSR al unei companii care are fabrici in zona si au fost insiprati de ce s-a intamplat la Sibiu cu ARTmania si ne-au intrebat daca nu am putea sa aducem pe Campia Libertatii niste formatii si noi am venit cu acest concept. Am ajuns apoi la Manu Chao, Seether, Awolnation, Amy Macdonald, nume mari. S-a dezvoltat si continua pe 2-3 iunie la anul. E un festival foarte family friendly. E unul dintre cele mai frumoase siteuri de eveniment, la care ai acces direct din sosea, nu trebuie sa mergi prin munti si mocirla. Zona de festival unde e scena mare e libera si e iarba, dar in zona de camping si zonele alternative sunt copaci, sunt flori. Anul acesta au renovat campia, anul viitor o sa arate fabulos. Esti si in mijlocul orasului, dar si in natura”, spune Codruta Vulcu.

Codruta Vulcu, AROC si cultura festivaliera antreprenoriala

Fondatoarea festivalurilor ARTmania si Blaj aLive este si presedintele Asociatiei Romane a Organizatorilor de Concerte si Evenimente Culturale (AROC), care grupeaza, printre altii, organizatorii unor festivaluri precum ARTmania, Electric Castle sau Summer Well. Membrii AROC incearca sa aduca niste modificari legislative, intrucat in legislatie exista, potrivit Codrutei Vulcu, cateva ”aberatii”.

”Un exemplu vine dintr-un un segment subsidiar actului artistic, vanzarile din baruri in cadrul evenimentelor, care sunt obligatorii intr-un festival – nu ai cum sa nu ai apa, suc, bere, mancare si asa mai departe, nu poti sa tii omul in camp si sa nu-i dai mancare si bautura. Eu am, de pilda, un concert in Piata Constitutiei cu 60.000 de oameni, in care trebuie sa am zone de baruri foarte mari si trebuie sa am 400 de oameni in bar, dar ii am pentru trei ore. Legislatia da dreptul doar firmelor de catering sa aiba zilieri, iar daca faci bar si comercializare catre consumatorul final, ai obligatia sa ai contract de munca, chiar si temporar, dar acesta presupune toate actele ca un contract de munca efectiv. Imaginati-va ce inseamna ca, pentru acele trei ore, sa faci 500 de contracte de munca, care trebuie toate inregistrate in Revisal in ziua de dinaintea inceperii contractului de munca, chiar daca e pe perioada determinata de o zi sau de cinci ore. Trebuie sa faci notificare catre Somaj – 500! -, ca ai posturi libere, incarci in Revisal toate contractele, dupa care, a doua zi, incarci din nou in Revisal ca s-a incheiat contractul, notifici din nou Somajul ca nu mai ai posturi libere. Este o dementa. Mai este si medicina muncii, e o nebunie, iti trebuie o armata de contabili. Noi incercam cu AROC sa luam punctual aceste situatii si cineva sa le reglementeze. La baruri, da, inteleg, ei lucreaza tot anul , dar ce faci in situatiile specifice? Si asta e doar un mic exemplu. Ar trebui sa fie un mediu clar, predictibil, echitabil si pe intelesul tuturor”, spune Codruta Vulcu.

Neintelegerea de catre autoritati a culturii festivaliere antreprenoriale, precum si perceperea unor taxe suplimentare reprezinta alte piedici pentru organizatorii de festivaluri. Codruta Vulcu, care a inceput studii doctorale in domeniul managementului cultural, al culturii festivalere, al antreprenioriatului cultural si al politicilor publice, isi propune ca, in urmatorii trei ani, sa faca o centralizare a industriei festivaliere si a impactului pe care-l are.

”La nivelul Ministerului Culturii nu mi se pare ca se intelege rolul culturii festivaliere antreprenoriale. Ei reglementeaza tot ce inseamna act cultural prin institutille statului, iar tot ce inseamna cultura festivaliera antreprenoriala pentru ei nu exista si e grav, pentru ca impactul economic venit din zona antreprenoriala este cel mai mare, este gandit cel putin pe termen mediu si lung, pentru ca, existand o invesitite proprie, omul vrea sa si-o recupereze. AROC militeaza pentru plata taxelor, dar si pentru reducerea lor, exista cateva parataxe, spre exemplu timbrul muzical, este o taxa de 5% din toate biletele, bani care se duc la UCMR sau catre alte uniuni, dar ele sunt niste uniuni private, biletele contin deja drepturi de autor. Tu ma taxezi pentru drepturi de autor, si dupa aceea ma mai taxezi 5% catre o uniune privata care are ca scop sustinerea culturii si a proiectelor culturale. Nu vorbim de un proiect national, in care sa intelegem ca n-avem muzica, n-avem sali de repetitii si lansam un proiect national si atunci cu totii contribuim, la nivelul ministerului de resort si se sustine acea necesitate. Nu, acesti bani se dau acum catre o uniune privata care sustine proiecte culturale la decizia consiliului sau director. Ma scuzati?”, se intreaba, retoric, Codruta Vulcu.

Fotografii de Miluta Flueras si Rares Helici

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: