Principala problema a sistemului de pensii din Romania vizeaza raportul dintre pensionari si numarul de salariati, persoane care contribuie la fondul public de pensii. Daca in 1990 erau peste 8 milioane de salariati si 3,5 milioane de pensionari, acum sunt sub 5 milioane de salariati si aproximativ 6 milioane de pensionari, a declarat Marian Preda, decan al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala din Bucuresti, in cadrul emisiunii WALL-STREET 360.

"S-au schimbat foarte multe lucruri in primii ani de dupa 1990, dar dezechilibrul a fost mult mai mare odata cu 1998, atunci pentru ca nu mai existau mecanisme de pastrare a multora pe piata muncii si s-a recurs la pensionare anticipata in numar mare si in acelasi timp, a restructurarii in anumite zone ale industriei din economie si la trimiterea in somaj a angajatilor. Astfel, presiunea pentru pensionare, inclusiv pe caz de boala a devenit foarte mare. In 1990 erau putin peste 200.000 de pensionari pe caz de invaliditate si s-a ajuns la un moment dat la 970.000. Peste 60% dintre acestia erau bolnavi inchipuiti", apreciaza Marian Preda (foto).

In opinia sa, este imposibil ca numarul pensionarilor pe caz de invaliditate sa fi fost atat de mare. "Foarte multi au recurs la pensionare anticipata pentru ca nu aveau alte masuri de protectie sociala si intr-un sistem ca al nostru corupt au gasit o portita, pe cineva care le-a dat niste adeverinte cum ca sunt bolnavi si nu mai pot sa lucreze si au luat o pensie de acest gen. Toate aceste lucruri au presat pe sistem. S-a ajuns, pe de o parte, la un raport de dependenta de 1,2 pensionari la un salariat si la un deficit de peste 3 miliarde de euro pe an al fondului public de pensii. Si asta se intampla de mai multi ani, imediat dupa ce s-au marit pensiile foarte mult".

Sistemul de pensii din Romania nu are nici o sansa. Sunt necesare reforme rapid incepute, pentru ca ele vor avea efecte mult mai tarziu.

Marian Preda anticipeaza, astfel, probleme mari in viitor cu sistemul de pensii. "Multi romani tineri sunt plecati in strainatate, unii lucreaza acolo legal si vor obtine drepturi de pensii, altii nu, astfel ca, anticipez ca adaugandu-li-se acestora cei din Romania care sunt someri pe termen lung si nu lucreaza si cei care sunt ocupati in agricultura in mediul rural dar nu contribuie la fondul de pensii sau contribuie extrem de putin vom avea o populatie extrem de numeroasa peste 10-20 de ani care nu este asigurata. Pe langa raportul foarte prost intre pensionari si salariati, vom avea cateva milioane de persoane varstnice neasigurate care vor apasa tot pe sistemul de asistenta sociala".

El dauga ca "vom avea un varf odata cu 2032 cand vor iesi la pensie generatia de decretei, iar varful se va tot inalta, timp de 23 de generatii - cam atatea au fost pana in 1989 cand numarul de nou nascuti a scazut foarte mult. La asta se adauga o alta componenta: cresterea sperantei medii de viata, mai ales a celei la varsta de pensionare. Toti acesti factori fac sa existe o presiune foarte mare. Nu poti sa dai pensii la din ce in ce mai multi, colectand de la din ce in ce mai putini. De aceea, cred ca in aceasta forma, sistemul de pensii din Romania nu are nici o sansa. Sunt necesare reforme rapid incepute, pentru ca ele vor avea efecte mult mai tarziu".

Rata de economisire, dependenta de nivelul de trai?

"Componenta privata de pensie obligatorie (Pilonul II) este un inceput bun, care trebuie pe de o parte continuat si pe de alta parte intarit. Ar fi trebuit sa creasca deja la 6% contributia din fondul de pensii, bine ca suntem si la 5%, spre comparatie cu tari din regiune, precum Ungaria, care ne-o luasera inainte, dar au nationalizat fondurile private. Componenta cealalta, Pilonul III, este extrem de mica, iar impresia mea este ca nici nu va creste foarte repede daca nu se gasesc niste scheme care sa fie incurajate mai mult de stat. Facilitatile oferite de stat acum, o reducere de pana la 400 euro pe an, sunt nimicuri", considera Marian Preda.

In opinia sa, sistemul de pensii private este dependent de ciclul electoral. "Orice reforma in sistemul de pensii isi dovedeste roadele pe termen mediu si lung, in nici un caz pe patru ani si de aceea aduce doar costuri, nu si castiguri. Astfel, fara un acord intre toate partidele politice, care sa prevada care sunt conditiile in care se poate lucra la legea de plata a pensiilor, cum pot fi marite, un calendar strict, plafoane de deficit pentru fondul public de pensii, nu se poata garanta dezvoltarea in continuare a fondurilor private. M-as gandi si la masuri indraznete, cum ar fi capitalizarea trepatata si a Pilonului I, trecerea de la acumularile in flux care sunt pe termen lung in conditiile demografice actuale nesustenabile la acumulari in fond", mai spune sociologul.

El adauga ca si cresterea nivelului de trai este cea mai buna varianta pentru majorarea ratei de economisire in randul populatiei. "Noi avem vreo doua milioane de persoane care sunt considerate ocupate, dar ele nu au venituri salariale si nu pot contribui la fondul de pensii. Sunt cei din mediul rural care traiesc intr-o familie, care are cel putin o jumatate de hectar de teren in proprietate si se considera ca lucreaza acel teren. Dar, acestia sunt ori someri, lucreaza cu ziua uneori, multi sunt plecati in strainatate, lucreaza la negru, si, ca urmare, nu sunt in nici un caz ocupati. Daca vom avea crestere economica sustenabila, vom cunoaste si o crestere a ratei de ocupare in munci salariale si atunci, intr-adevar, o sa se simta si la nivelul de trai si la contributiile pentru pensii private si o sa scada si presiunea pe cei care vor sa se pensioneze".

Sunt pensionarii cei mai saraci dintre romani?

"Nu sunt! Exista insa pensionari saraci si este regretabil ca persoane care au lucrat toata viata ajung din diverse motive sa fie saraci, dar comparand pe categorii de varsta sau ocupatie, pensionarii sunt cei mai putin saraci dintre romani. Rata de pensionari saraci este mai mica decat rata de someri, a celor care nu au ocupatie s.a.m.d.. Si mai sugestiv, rata persoanelor de 60 ani si peste care sunt saraci, intre care cei mai multi sunt pensionari, este de patru ori mai mica decat rata de saracie in randul tinerilor si copiilor. Astfel, riscul cel mai mare este la populatia tanara care nu a avut sansa sa lucreze si sa acumuleze", apreciaza Marian Preda.

Intrebat despre cum s-ar putea dezvolta sistemul in continuare, sociologul se arata extrem de increzator intr-o varianta a asigurarilor in fond pentru Pilonul II, "pentru ca, pur si simplu, sistemul public cu acumulari in flux, care nu pastreaza nimic pentru cei care au lucrat, ci doar transmite la generatiile care au lucrat anterior, in actualele conditii de structura demografica, va deveni falimentar. Ca urmare, trebuie sa dezvoltam sistemul privat de pensii. Fara Pilonul II, riscurile pentru generatiile care acum lucreaza devin enorme", mai spune Marian Preda.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri