“Creativitatea poate rezolva aproape orice problema. Actul creativ, infrangerea obisnuintei prin originalitate, depaseste orice obstacol”, este una dintre celebre afirmatii facute de americanul cu origini grecesti, George Lois, cunoscut pentru copertele pe care le-a realizat pentru revista Esquire.
Daca ar fi sa incep cu concluziile acestui material, pot spune ca pe acelasi principiu al creativitatii se ghideaza si invitatul meu de la pranz, Sergiu Oprescu, presedintele executiv al celei mai mari banci locale cu actionariat grecesc (coincidenta sau nu, intre originile grecesti ale autorului citatului si banca), Alpha Bank.
Bancherul a propus sa luam pranzul la unul dintre localurile sale preferate, Chez Toni, un restaurant situat aproape de malul Lacului Tei din Capitala.
Locul ii este cunoscut lui Sergiu Oprescu de aproape 3 ani, fiind in apropierea bazei sportive unde ii place sa mearga la inot.
Poate ca numele nu anunta acest lucru, dar Chez Toni este un restaurant libanez si iti poti da seama de identitatea localului si dupa muzica ce te insoteste inca de la intrare.
Rezervarea pentru pranz este facuta la terasa restaurantului si, desi este una dintre cele mai calduroase zile ale anului, atmosfera din interiorul locatiei nu lasa sa fie simtite temperaturile ridicate.
Hobby-urile unui bancher: pescuitul si…pictura
Intai de toate, incerc sa aflu de la Sergiu Oprescu care sunt mancarurile sale preferate si ce restaurante din Bucuresti ar recomanda publicului larg. ‘’Isoletta, La Cantine de Nicolai l-am descoperit relativ recent, dar imi place foarte mult. Mesogios e un restaurant bun daca vrei sa servesti peste, insa si restaurantele care servesc vita argentiniana sunt foarte interesante. Uneori imi place sa merg la localurile care duc spre zona de taverne, dar unde se stie ca mancarea este buna si cu gust. In general imi place pestele, fructele de mare, iar cand vine vorba de carne, vita. Si foarte multa salata, de asta imi place bucataria libaneza ca are o varietate destul de mare de salate’’.
Faptul ca a pus pestele pe primul loc in preferintele sale culinare lasa loc pentru urmatoarea intrebare, daca nu cumva una dintre pasiunile bancherului este pescuitul. ‘’Sunt un pescar dedicat ca sa zic asa, adica de cateva ori pe an imi fac timp sa ajung la pescuit. E ceva intre pasiune si o forma foarte interesanta de relaxare. Pescuitul este foarte aproape de meditatie. Cand te concentrezi doar pe miscarea lansetei esti mult mai aproape de meditatie decat de pescuit’’.
Seful Alpha Bank spune ca ii place sa mearga in Delta Dunarii, pentru sentimentul de spatiu larg si peisajele variate, si recunoaste ca a pescuit o singura data la mare, dar nu a prins nimic.
‘’Mi-a placut, e alta tehnica, alt stil de pescuit, dar nu am ajuns decat o singura data’’.
Discutia este intrerupta de catre un chelner care vine sa ne ia comanda. Comandam caracatita in sos alb si creveti cu sos iute.
Conversatia continua pe acelasi subiect. Vreau sa aflu de la acesta daca a fost la pescuit in afara tarii si de cate ori pe an cauta aceasta ‘’tehnica de relaxare’’.
‘’Am fost doar de doua ori anul acesta, ceea ce este foarte putin. De obicei merg de 4-5 ori pe an, dar sper sa recuperez in toamna cand este perioada de stiuca. In afara tarii am fost la pescuit o singura data, la pescuit de somon in Islanda. Nu am prins, dar am invatat o noua tehnica, sa dau la musca. A fost foarte interesant, peisajele sunt absolut deosebite, stilul acesta sa stai in rau pana la brau sa pescuiesti la musca este foarte interesant. Nu stiu daca ati vazut filmul Candva, pe aici, trecea un rau cu Brad Pitt. El era un pasionat pescar de pastrav la rau si avea o tehnica deosebita de dat la musca’’.
Cea mai mare captura? ‘’O stiuca de 7 kg si 300 de grame si un crap de 13 kg si 500 de grame. Stiuca a fost prinsa anul trecut, iar crapul acum 4 sau 5 ani, de atunci nu am mai prins un astfel de trofeu. Anul trecut am prins si un somn de vreo 5 kg si jumatate’’, a completat Oprescu cu privire la trofeele cu care se lauda.
Un alt hobby de-al bancherului este unul mai putin obisnuit pentru societatea de astazi, dar pentru care Sergiu Oprescu a acordat mai mult timp in acest an decat pescuitului.
‘’Pictura este o pasiune veche din copilarie. Imi place si sa pictez, dar si sa colectionez, am vreo 10-12 tablouri in colectie, nu foarte multe. Ca pictori am Blei, Daranga, un autoportret de Cismaru (Mihai – n.r.), el e un pictor care a murit destul de tanar. Nu am cautat tablouri neaparat de valoare, le-am ales pe cele care mi-au spus mie in mod special ceva’’.
Insa presedintele executiv al Alpha Bank recunoaste ca preferatul sau este Constantin Piliuta, de picturile caruia ‘’s-a indragostit’’ la o expozitie din 1980.
‘’Imi aduc aminte de un tablou, era un portret de-al lui Marin Preda. Fiind un tablou destul de inalt, datorita centrului de greutate si al jocului de culoare, aproape instinctiv, te aplecai in fata lui. Te incerca un sentiment de piosenie, te uitai la figura scriitorului, dupa care inclinai capul in fata lui Marin Preda. Nu l-am mai vazut de atunci, dar vorbesc despre un tablou care mi-a produs o impresie puternica, aveam 17-18 ani la acel moment. Piliuta are o cromatica extrem de fina si de delicata’’.
Bancherul nici nu se gandeste sa organizeze vreodata o expozitie si afirma ca tablourile le-a aratat in general doar familiei. Cat despre stilul pe care l-a adoptat, Oprescu spune ca nu considera ca are un stil anume, dar picteaza cateodata atat imagini din zona fabulosului, cat si peisaje din delta si nu numai. Practic, sunt lucruri care poate in realitatea noastra nu ar exista, dar poate ca formele si culorile lor sunt prezente in alte universuri, isi caracterizeaza bancherul pasiunea.
Sportul, ca model pentru societatea romaneasca si despre riscurile din sistemul bancar
Sportul este un alt hobby de-al bancherului, mai ales inotul. Seful Alpha Bank spune ca in tinerete a practicat judo si ca a ramas impresionat de performantele Alinei Dumitru si a Corinei Caprioriu de la Olimpiada de la Londra.
‘’In perioada in care practicam acest sport, nu cred ca judo se putea lauda cu mai mult de o medalie de bronz sau de argint la europene, cam acolo era nivelul nostru. Ca sa ajungem astazi sa ne luptam pentru titlu la doua categorii la olimpiada este o performanta fabuloasa pentru o scoala de judo. Chiar daca in zona est-europeana judoul este cotat bine, totusi, noi ca tara nu am investit in acest sport. Am reusit pentru ca am avut sansa de a da peste niste sportive absolut deosebite. Probabil ca acesti sportivi daca ar avea acces la o alta baza de pregatire ar realiza performante si mai mari. La noi a fost un talent nativ si la Alina si la Corina’’.
Sergiu Oprescu a explicat ca ii plac povestile care au un talc si o morala si trec dincolo de simplul castig al unei medalii la olimpiada. El sustine ca aceste ‘’povestioare’’ ar trebui puse in fata tinerilor, ‘’sa le aratam cum putem sa ne autodepasim, cum putem sa ne mobilizam pentru a face performanta, sa-i inspiram’’.
‘’Sportul face in acest moment cel mai mare bine Romaniei, fara sa ceara decat o mai mare atentie din partea noastra. Eu nu cunosc vreun roman care sa nu fie mandru atunci cand un sportiv de-al nostru castiga o medalie. De fapt, avem un deficit de mandrie si tot ceea ce poate contribui la eliminarea acestui deficit de mandrie cred ca face bine natiunii. Pana la urma, partea asta de a inspira pe altii, care este valabila si in management si in viata de zi cu zi, este foarte importanta’’.
Dar sistemul bancar poate urma vreun model? E foarte greu, recunoaste Oprescu, pentru ca bancile se afla sub o critica generala care deriva din greseli fundamentele ale sistemului financiar mondial.
El spune ca institutiile de credit traditionale, care atrag depozite de la populatie si reusesc sa canalizeze aceste fonduri catre economia reala, au avut de suferit de pe urma bancilor de investitii care au luat pozitii extrem de riscante pe instrumente derivative riscante.
Legat de bancile romanesti, bancherul afirma ca ceea ce este de reprosat in cazul lor este ca si-au imaginat ca perioada de exuberanta dintre 2004 si 2008 poate sa reziste mai mult timp.
“Trebuia sa ne dam seama ca este o situatie de conjunctura, absolut extraordinara, care venea dintr-un acces foarte facil la pietele de capital, la bani foarte ieftini si ca responsabilitatea era sa distribui acei bani cu aceeasi rigoare ca intr-o perioada in care fondurile nu ar fi fost la fel de disponibile”.
Seful Alpha Bank a precizat ca cea mai mare amenintare pentru sistemul bancar romanesc este ca nivelul de economisire intern nu este suficient pentru a sustine creditul neguvernamental.
“Noi avem 51 miliarde euro credit neguvernamental si incercam sa-l finantam cu 42 miliarde euro reprezentand totalul depozitelor. E greu sa asiguri o crestere a creditului neguvernamental pe baza economisirii interne, insa economisirea interna devine extrem de importanta in contextul in care ne gasim. E adevarat, bani ar putea veni in sistem daca legislatia ar fi mai clara si mai echilibrata. Exista anumite aspecte de exemplu din legea insolventei care defavorizeaza creditorii, blocheaza recuperarea activelor si reintroducerea acestora intr-un nou exercitiu economic. Logic ar fi sa poti recupera cat mai repede banii respectivi ca sa-i reintroduci in economie pentru a finanta afaceri care merg, nu ca cele care tocmai s-au inchis”.
Bancherul afirma ca economisirea interna nu poate fi incurajata excesiv si ca ar trebui create instrumente prin care pot fi atrase resurse externe. De exemplu, o solutie ar fi obligatiunile ipotecare adresate investitorilor straini, pentru care Romania are legislatie, dar are nevoie de modificari pentru a deveni mai utilizabila din punct de vedere al emitentului.
Un alt risc pentru sistemul bancar este criza politica, iar mecanismul de transmisie este prin curs.
“Riscul valutar afecteaza sistemul bancar prin cresterea neperformantei. Materializarea riscului valutar, deprecierea leului fata de euro poate sa duca la o neperformanta mai mare la nivelul debitorilor. Cursul de schimb e extrem de volatil in aceasta perioada. Sunt voci care spun ca leul s-ar mai putea deprecia, altele ca nu, sau ca s-ar putea sa ramanem in intervalul acesta, 4,5-4,7 lei/euro. Noi aveam o poveste pe care o spuneam destul de bine pana acum cateva luni de zile, ne inscrisesem pe un anumit palier, eram intr-o zona in care transmiteam semnale pozitive despre o posibila relansare economica. Romania putea fi privita ca fiind la inceputul unui ciclu de crestere economica de 6-7 ani de acum inainte. In clipa de fata trebuie sa vedem ce o sa se intample, cum absoarbe economia romaneasca ultimele socuri”.
Interactiunea generatiei Facebook cu mediul bancar si despre viitoarele vacante in Mexic si Mongolia
Am vrut sa vad care este parerea lui Sergiu Oprescu despre viitorul sistemului bancar si ce crede el despre canalele alternative, precum mobile banking sau internet banking.
Bancherul a lansat chiar o previziune: in urmatorii 5-7 ani vom asista la schimbari profunde in modalitatea in care o banca interactioneaza cu clientul si va exista un sir de interactiuni dinspre zona sucursalelor catre zona virtuala.
“Pentru generatia Facebook interactiunea cu segmentul bancar trebuie sa fie in special tranzactionala, virtuala si rapida. Pentru aceasta generatie acest tip de interactiune conteaza, iar bancile care se pozitioneaza in acest fel cred ca vor avea de castigat. Exista si alte categorii de clienti pentru care relationarea intr-un mediu perceput a fi sigur, riguros, este mai importanta decat abordarea tranzactionala. Si atunci trebuie sa ai pregatit si mediul cu care sa interactionezi cu acest tip de clienti”.
Daca tot am vorbit despre viitor, l-am intrebat pe Sergiu Oprescu si despre trecut, mai exact ce ar fi vrut sa stie despre institutiile de credit la angajarea in sistemul bancar.
“Cand m-am angajat eu in sistemul bancar nu exista conceptul de retail banking. Bancile nu interactionau cu clientul persoana fizica, decat dintr-o pozitie extrem de rigida si intr-o masura limitata. Nu existau produse de retail banking. Cred ca daca noi am fi dezvoltat retail banking-ul mai devreme de inceputul anilor 2000, poate ar fi fost mai bine, ar fi contribuit mult mai mult la o educatie financiara a clientului. Astfel, clientul s-a trezit asaltat de produse bancare dupa anul 2000, el nefiind obisnuit cu notiunea de a utiliza banca in afara de a depune niste bani si de a face niste plati si acelea limitate. S-ar putea insa ca mediul de atunci sa nu fi permis aceasta dezvoltare”.
Luam o mica pauza de la sistemul bancar, discutand despre menu. “Mananc relativ frecvent aici, dar nu m-am plictisit. Caracatita e foarte buna, trebuie sa o tina o perioada intr-un fel de bait, pentru a deveni asa de frageda. Altfel, caracatita e tare”, incearca sa ma initieze bancherul in tainele gatitului de caracatita.
Profit de ocazie si intorc subiectul de la banci catre vacante. Sergiu Oprescu va merge anul acesta in insulele grecesti, pe care le considera unice, cu personalitate, “fiecare avand cate o eticheta”.
“Despre Grecia as putea sa zic ca este o destinatie preferata, am vizitat tara destul de des, probabil si din cauza meseriei. Ca viitoare destinatii mi-ar placea sa vizitez tari unde nu am fost pana acum, cum ar fi Mongolia sau Mexic. Mongolia intotdeauna m-a atras, dar nu as putea explica foarte bine de ce. Mexicul pentru ca imi place partea aceasta mai latina a Americii si am auzit ca sunt extrem de ospitalieri”.
Despre hitul "Vara nu dorm" si ce ar face bancherul daca ar fi ministru al Educatiei
Sergiu Oprescu este un fan al muzicii rock, iar printre formatiile sale preferate se regasesc Genesis si Pink Floyd. Concertul formatiei Celelalte Cuvinte a fost ultimul la care a fost bancherul, trupa fiind una “de suflet din tinerete”. Insa, seful Alpha Bank este la curent si cu muzica comerciala din prezent, iar despre melodia Vara nu dorm spune ca portretizeaza o intreaga atmosfera a generatiei tinere.
“Vara nu dorm mi s-a parut absolut deosebita, chiar m-a prins sincer sa fiu, am ascultat-o foarte mult cand a fost lansata, pentru ca a reusit sa portretizeze o intreaga atmosfera”.
Ramanand in zona muzicii pentru tineri, il intreb pe Sergiu Oprescu daca le-ar recomanda acestora sa studieze in afara tarii.
“Nu recomand neaparat sa plece sa studieze in afara, este o optiune personala pentru fiecare student in parte. A studia afara iti da o deschidere mult mai larga, laboratoarele de acolo sunt extrem de performante si se investeste mult in zona de educatie. Eu incerc in fiecare an sa ma duc cate o saptamana-doua la cursuri de executive education. Anul asta am fost la Harvard Business School, anul trecut la London Business School. Incerc sa ma concentrez pe diverse zone de studiu mai ales care ma pot ajuta in profesie: leadership, management, capacitatea de a conduce o institutie mare, cum sa creezi o cultura organizationala”.
Bancherul caracterizeaza cultura organizationala ca fiind ceea ce fac oamenii cand nimeni nu se uita la ei sa vada ce fac.
“Adica ce facem din instinct, norma, comportament, cand nimeni nu este cu ochii pe noi si asta se intampla si intr-o organizatie mica si intr-una mare. Se creeaza si la nivelul unei societati o cultura organizationala si modele pe care le punem in fata o influenteaza in mod direct”.
Tocmai din aceasta cauza, daca ar fi ministru al Educatiei, Oprescu ar populariza in fata elevilor exemple de renume mondial, pentru ca acestia sa-si aleaga un model in viata.
“Avem nevoie de modele si de mandrie. Cum poti schimba conceptia de “sa moara si capra vecinului”? Care este viziunea din spate pe care tu ca ministru al Educatiei o arati societatii ca sa schimbi aceasta directie? Trebuie sa declansam un plus de creativitate la nivelul societatii, fie prin modele, fie prin ambitii. Mai presus de dorinta de a avea mai multi bani, trebuie sa fii mandru de ceea ce faci, sa-ti fie recunoscuta valoarea. Aceste sentimente insumate la nivelul societatii ar putea ajuta. E important sa facem aceste schimbari de comportament”.
Oprescu spune ca dupa Revolutie, generatia sa a avut un sentiment de “hungry dogs”, simteau ca a cazut un zid, ca din acel moment puteai realiza orice si sa te duci oriunde in cautare de afirmare si succes.
In final, incheiem pranzul intr-o nota optimista: “creativitatea este activul cel mai de pret in perioada urmatoare, alaturi de a gandi out of the box”.
Nota de plata
1 caracatita cu sos alb: 27.5 lei
1 creveti cu sos iute: 27.5 lei
1 salata Fattoush: 15 lei
1 salata Tabouleh: 15 lei
2 apa plata: 10 lei
1 cafea libaneza: 9 lei
total: 104 lei
Fotografii realizate de Mircea Dragos.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
