Robert Rekkers este unul dintre cei mai cunoscuti bancheri din piata locala. Olandezul de 53 de ani a venit in Romania in 1998 sa conduca ABN Amro, iar din 2002 a preluat fraiele Bancii Transilvania, unde, dupa cum spune el insusi, a devenit "un bancher antreprenorial care a incercat sa creeze ceva sustenabil in Romania".

Dupa 9 ani la carma Bancii Transilvania a simtit nevoia sa o ia de la zero intr-un nou business, devenind CEO al Agricover Credit IFN, o institutie financiara nebancara care isi propune sa crediteze fermierii locali.

In noul proiect, bancherul recunoaste ca este mult mai linistit. "La BT era un job day and night cu presiuni constante. Acum nu am foarte multa energie negativa. Este energie pozitiva: trebuie sa construim in timp si sa ne gandim la noi produse", mentioneaza Rekkers.

In postura unuia dintre cei mai populari bancheri din Romania, ideea unui pranz cu Robert Rekkers a venit natural, la un loc cu dorinta de a afla povestea omului care de 15 ani pune umarul la dezvoltarea spiritului antreprenorial in Romania. Nu stie daca va ramane pe termen lung in Romania, spunand cu sinceritate ca inca de la inceputul carierei, in ABN Amro, a fost deschis la schimbari, dar recunoaste ca in momentul in care este plecat una-doua saptamani din tara, simte nevoia sa stie ce se mai intampla in Romania.

Intalnirea de la ora 14, in restaurantul UpTown

Nu ne mai intalnisem niciodata la conferinte sau fata in fata, insa bancherul m-a salutat degajat cu un zambet prietenos, care a inlaturat orice emotie, anuntandu-ma astfel inca de la inceput ca nu va fi deloc stanjenit de prezenta reportofonului sau a fotografului.

Am fost repede acaparati de atmosfera linistita din salonul interior al restaurantului UpTown, un local situat intr-o zona buna a Capitalei, pe o straduta ce aminteste de Bucurestiul de alta data. Restaurantul este pozitionat la intersectia dintre strada Rabat si Aleea Alexandru, intr-o zona impanzita de ambasade, cladiri vechi si alei cu trafic redus.

Restaurantul este frecventat de oameni de business, expati si persoane publice. Noi am preferat sa stam in salonul de interior, la nefumatori, pentru mai multa liniste, terasa fiind destul de aglomerata la orele pranzului.

Fostul CEO al Bancii Transilvania comanda un expresso si un Kinley. Meniurile vin in scurt timp si incepem amandoi sa le rasfoim, bancherul fiind in cautarea unei specialitati din peste. Eu aleg un risotto cu fructe de mare, iar Rekkers incearca pana la urma si el un risotto, cel cu trufe.

Romanii sunt foarte legati de pamant, dar trebuie sa faca un “smart-farming”

“In timp, mi-am dat seama cat de legati sunt romanii de pamant. Oamenii isi doresc sa aiba gradina lor, vorbesc cu mandrie desprea ea si stiu sa o cultive”.

In calitate de sef al BT, Robert Rekkers a finantat tot felul de sectoare din economie, insa acum a devenit foarte legat de agricultura, sector care “poate excela in Romania”.

“Aici aveti un potential mare, aveti know-how si puterea de a transforma experienta catre noile generatii. In viitor, Romania ar putea face un smart-farming, adica o agricultura mai eficienta, mai performanta si mai intensiva. Normal, cu venituri si profituri mai mari”.

Poate vorbi bancherul pe limba fermierului?

Din pozitia de bancher, chiar daca acum axat doar pe sectorul agricol, seful Agricover Credit IFN a facut la un moment dat in cadrul unei conferinte de presa o declaratie foarte interesanta: “bancherul urban nu vorbeste limba fermierului”.

Rekkers a detaliat acum afirmatia, sustinad faptul ca “exista o lipsa de intelegere si de comunicare reciproca”.
“Nici bancherul nu comunica cu fermierul, dar sunt si fermieri care nu prea il plac pe bancher”, spune razand Rekkers.

Seful Agricover ne ofera pe loc o lectie de comunicare, evidentiind modul in care vrea in noua sa calitate sa se apropie de mediul rural.

“Daca eu ma duc la un fermier si il intreb daca vrea un credit, el o sa spuna cu siguranta ca nu are nevoie si nu discuta cu bancherii. Dar daca discutam si il intrebam daca are nevoie de utilajul acesta, de un produs sau un serviciu, isi da seama ca are nevoie de bani. El nu are nevoie de credit, dar vrea sa cumpere un echipament. El nu are nevoie de credit, dar vrea sa cumpere acest teren arabil, care acum este in arenda. Noi nu trebuie sa vindem neaparat credite sau bani, trebuie sa vindem solutii pentru agricultori. Asa incercam sa ne pozitionam si atunci vorbim alt tip de limba si incercam alt tip de comunicare”.

In primele luni in Romania, ma uitam mereu pe strada in spate

Bancherul olandez isi aminteste ca, de-a lungul carierei, a facut numeroase “schimbari" si "reinventari" personale, avand in vedere ca a lucrat la ABN Amro in diverse colturi din lume. In Columbia a fost director general si a pus bazele activitatii.

“In Bogota era destul de periculos. Eu am locuit acolo din ’96 pana in ’98. Doi ani si ceva. Am fondat practic banca ABN Amro in Columbia. Pe vremurile acelea, rapirile si talhariile erau la ordinea zilei in Bogota, probabil ca era cel mai periculos oras din lume. Imi amintesc ca 90% dintre columbieni erau oameni super, dar 10% dintre ei erau foarte rai”.

Olandezul si-a pastrat obiceiurile prevazatoare dobandite in Columbia si in Romania, cel putin in primele luni pe care le-a petrecut in tara noastra. “In primele trei luni in Romania, stateam cu teama, ma uitam mereu in spate, dar nu se intampla nimic. Era totul linistit si plictisitor”, povesteste razand cu pofta Rekkers.

Prima impresie despre Romania nu a fost insa prea placuta, in ciuda nivelului de siguranta mult mai ridicat fata de Columbia, spune bancherul, trecerea de la clima sud-americana la zapada murdara a Bucurestiului fiind putin derutanta.

“Schimbarea in ceea ce priveste imaginea mea fata de Romania s-a produs in primavara anului 1999. Eu locuiam pe vremea aceea pe langa Ministerul Agriculturii, la Universitate, si acolo, undeva in aprilie, a inceput sa miroasa a tei. Mi-a placut asa mult incat mi-am schimbat parerea despre Romania”, spune Rekkers.

Seful Agricover Credit IFN nu regreta deloc venirea in Romania, chiar daca a avut, ca in viata fiecaruia, suisuri si coborasuri.