Despre Dan Schwartz, managing partner-ul RSM Scot, putem spune ca are o poveste tipic americana. Chiar daca afacerile incepute in garaj sau in apartamente se potrivesc mai mult sectorului IT, Schwartz a dovedit la inceputul anilor '90 ca si contabilitatea poate fi o poveste de succes in care poti ajunge de la un confort II din Berceni la o firma mare afiliata international.

M-am intalnit cu Dan Schwartz la Zen Sushi, unul dintre cele mai bune restaurante de sushi din Bucuresti, el fiind un impatimit al bucatariei japoneze.

Inca nu a ajuns in Japonia, dar pana la la momentul de fata cel mai bun restaurant de sushi l-a gasit in Statele Unite, tara de care este foarte atasat intrucat a invatat taxe la Harvard acum "multa vreme".

"Sunt atasat de America si pentru ca sunt iubitor de jazz si in perioada comunista SUA reprezenta o speranta pentru multi dintre romani", a adaugat Dan Schwartz.

"Acum aplic in companie ceea ce am invatat in America in ceea ce priveste guvernanta corporativa. Cand am fost evaluat de catre RSM ca sa fim admisi in reteaua lor a contat foarte mult faptul ca aveam un cod de conduita deprins in urma educatiei din SUA", a completat Schwartz.

El si-a adus aminte de "o zi perfecta" petrecut acum ceva vreme in State, incununata de o seara in care a descoperit si a savurat cel mai bun meniu de sushi.

"Am mancat in America cred ca cel mai bun sushi din viata mea. La prima vedere restaurantul parea un fel de supermarket sau un mall, dar pana la urma s-a dovedit a fi un restaurant japonez pe doua etaje si cu atatea feluri de mancare incat nu cred ca un japonez ar fi dorit ceva si nu gasea. Recunosc ca nu am mancat in viata mea un peste mai bun. Am stat acolo o ora si jumatate pentru ca erau portii americanesti. A fost foarte placut si civilizat. Chelnerita venea din cand in cand sa te intrebe cum te simti, daca mancarea este ok, asa cum se intampla de obicei in America, pentru ca ei traiesc doar din bacsisul tau, acesta fiind trecut pe nota de plata", spune Dan Schwartz.

Sistemul de repartitie l-a "ghidat" spre cariera de contabil

Schwartz a facut facultatea de comert si economie din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti. In timpul studentiei a lucrat ca receptioner intr-un hotel de la mare, "pe vremea cand inca mai veneau turisti straini in Romania".

"As fi vrut sa raman in turism si chiar vorbisem cu unul dintre directorii de hotel pentru care lucrasem sa ma angajeze in Mamaia, numai ca nu am putut din cauza repartitiei. Pe vremea aceea, orasele mari erau inchise la repartitie si pentru a ajunge mai aproape de Bucuresti am renuntat la turism si m-am angajat contabil la o ferma agricola, ceea ce la prima vedere pare o schimbare totala de optiuni", afirma contabilul Dan Schwartz, dupa mai bine de 20 de ani de experienta in domeniu.

Insa experienta de la ferma agricola avea sa se dovedeasca foarte valoroasa imediat dupa Revolutie.

"M-a invatat cum sa administrez o mica unitate economica si invatand asta la 20 de ani este un avantaj pe care il ai in raport cu colegii de generatie. Am lucrat cu oamenii, am invatat ce inseamna management din practica si nu din carti", mentioneaza Schwartz.

O poveste despre primul contabil reclamat ca nu a luat bacsis

Dan Schwartz isi aduce aminte cu nostalgie si amuzat de experienta de contabil la ferma agricola, loc unde "munca era multa si grea, dar cel putin se lucra asa doar jumatate de an, in timpul sezonului".

Singura problema a acestui "job" era faptul ca "se fura atat de mult incat incepea sa ti se face frica".

"Se fura institutionalizat. Sunt o persoana care invata din experientele pe care le traieste si am invatat atunci cum se fura in agricultura", spune razand Schwartz precizand totodata ca metodele de a face evaziune in agricultura nu s-au schimbat prea mult.

“De asta, cand am auzit propunerea de a reduce cota de TVA la panificatie la 9%, m-a umflat rasul, pentru ca stiu sigur ca nu aceasta e problema si nu are cum sa duca la reducerea evaziunii fiscale. O cota de TVA redusa nu scade evaziunea daca nu este corelata cu alte masuri indreptate importriva evaziunii”, subliniaza manager-ul RSM Scot.

El a explicat ca evaziunea in agricultura se face in primul rand la locul de productie, adica la ferma agricola, pentru ca de acolo bunurile pleaca fara acte.

"Este cel mai simplu mod de a fura statul. Plecand fara acte, producatorii respectivi nu inregistreaza venituri, nu platesc impozit pe profit, nu platesc TVA si nu inregistreaza salarii", spune Schwartz.

Este o regula stricta in business-ul illegal: tot ceea ce se face la negru trebuie sa fie continuat la negru.

Experienta inedita a "muncii cu spaga" a tanarului contabil Dan Schwartz a inceput inca din prima zi la ferma.

"In prima zi la ferma, eram tanar si entuziast. A venit la mine la birou (care era o baraca undeva in camp) o persoana nerasa, nespalata, transpirata. A batut la usa si a zis:

Muncitorul: Sa traiti domn sef. Eu sunt <Cutarescu>, sofer la...am venit sa iau marfa.

Citeste si:

    Schwartz: Foarte bine, stai la rand, te incarcam si pleci.

    S-a uitat la mine cu acea privire tipica, pe furis, a bagat mana in san si a scos un ghemotoc de ceva albstru. L-a aruncat pe masa".

    Muncitorul: Asta e dreptu’ lu matale.

    Erau hartii de 100 de lei, facute ghemotoc, murdare, transpirate. Eu nu am inteles despre ce era vorba si am zis"

    Schwartz: Pentru ce e asta?

    Muncitorul: Eh, ne intelegem noi…

    Schwartz: Fa mata bine si strange-I de pe masa…

    Era nedumerit, probabil ca nu se intamplase niciodata asa ceva.

    Muncitorul: O sa iti para rau lu’ matale, o sa iti para rau.

    "Intamplarea a facut ca i-a parut lui rau. Probabil ca de nervi, cand a trebuit sa incarce si sa ii fac actele, a uitat sa scada de pe avizul de expeditie ambalajul (lazile), care pe vremea aceea aveau valoare si sa il dea la schimb. Cand am inceput seara sa fac facturile, am vazut ca nu si-a scazut lazile si a ramas incarcat cu ele, iar valoarea lor era mare. El semnase ca a primit ambalaje, fara sa le lase pe ale lui la schimb. Deci, ne era dator cu contravaloarea lazilor si cred ca era undeva la 26 de lei o lada, ceea ce ridica valoarea la cateva mii de lei, foarte mult adica pentru vremea aceea".

    Citeste si:

      A doua zi, cand am ajuns in camp am gasit in fata baracii muncitorul foarte smerit, cu basca in jos:

      Muncitorul: Avem o problema cu actele…

      Schwartz: Nu cred, am facut facturile aseara, bine ca ai venit sa iti dau factura.

      Muncitorul: Pai cum ati facut factura, dupa aviz?

      Schwartz: Pai nu se face asa, eu asa am invatat la facultate. Nu am voie sa fac o facture diferita de ce scrie pe aviz.

      Muncitorul: Nu se poate, ca este o greseala in aviz.

      Schwartz: Ce greseala?

      Muncitorul: Eu v-am lasat ieri ambalajele.

      Schwartz: Nu imi aduc aminte. Ti le-am vandut.

      Muncitorul: Haideti domnul Dan, nu se poate sa spuneti asa ceva.

      "Pur si simplu a inlemnit pentru ca nu se astepta din partea unui pusti la un astfel de tratament, el fiind uns cu toate alifiile hotiei si spagii".

      Muncitorul: Pai si ce facem. Am doi copii acasa, eu daca platesc ambalajele, doua luni de zile nu am ce sa mananc.

      Schwartz: Pai pe mine ma intrebi. Te duci, imprumuti bani de la prieteni.

      Muncitorul: Domne, ma nenorciti

      Muncitorul: Te rog frumos, am treaba acum. Stai acolo afara si mai vorbim.

      "L-am tinut asa pana seara la 9. Pentru el era o pierdere ca facea transporturi si la fiecare transport isi castiga peste salariu ceea ce era de furat. I-am refacut documentele muncitorului si i-am zis:

      Schwartz: Daca se mai intampla o singura data sa mai faci ce ai facut ieri (spaga), nu mai fac ce am facut acum. Te dau pe mana Militiei si nu a celor pe care ii stii tu.

      "Am fost primul contabil din IAS care a fost reclamat la nivel de director ca nu ia spaga. M-a sunat directorul comercial si m-a chemat la sediu".

      Directorul: Bai, tu stii ce reclamatie ai?

      Schwartz: Nu stiu domn director. Eu ma stiu cu sufletul curat.

      Directorul: Ai fost reclamat ca nu iei ciubuc.

      Am inceput sa rad si am intrebat cine m-a reclamat.

      Directorul: Pai m-a sunat directorul de la firma de transport care mi-a zis ca nu ii mai poate convinge pe soferi sa vina sa ia marfa de la tine de la ferma pentru ca nu le iese nimic.

      "Va dati seama cat de institutionalizat era sistemul spagii daca se sunau directorii intre ei sa spuna ca este un nebun acolo, un pusti care nu stie pe ce lume e, si care ne lasa pe noi fara paine. Asa ca nu am rezistat decat un an si jumatate la ferma", a incheiat Schwartz.

      Cum functiona circuitul spagii in natura?

      La ferma, la incarcare, se trecea pe avizul de insotire 10 lazi de mere sa zicem, dar in masina erau 30 de lazi. Soferul pleca cu marfa. Cand il oprea Politia, el avea documentele in regula, dar avea doar pentru o parte din marfa. Politia se uita la marfa, estima cam cate lazi erai si zicea: "Nu cred ca ai numai 10 lazi in masina, cred ca ai 30".

      Soferul spunea atunci: Haideti domn sef, nu vedeti ce scrie pe aviz, si ii baga un ghemotoc de bani in buzunar. Atunci politistul recunostea subit ca are zece lazi. Sistemul functiona perfect si totul se oprea la magazinul de cartier, care primea si el controale de la politisti si acestia din urma primeau si ei ceva.

      Diferenta de 20 de lazi se vindea la populatie, dar nu se inregistrau venituri. Soferul era elemental cheie, dar tot lantul era corrupt. Seful de ferma lua si el ceva si trebuia sa dea si el mai departe mai sus.

      Nasterea firmei de consultanta

      Dan Schwartz isi reaminteste inceputurile firmei de contabiltate, care a ajuns acum, dupa 20 de ani, sa fie recunoscuta international datorita afilierii la reteaua RSM.

      La inceputul anilor '90, tanarul contabil isi cauta serviciu, pentru ca locul unde muncea, un institut de cercetare economica, era pe moarte.

      Dupa 6 luni in care a fost la o firma italieneasca, Dan Schwartz a ajuns sa isi deschida propria firma de contabilitate, alaturi de sotie.

      "Nu stiam si nu aveam bani sa fac comert si am zis sa folosesc ceea ce stiam deja si impreuna cu sotia mea, care mi-a fost colega de facultate, si un prieten informatician, am deschis firma de contabilitate. Ne-am facut propriul soft de contabilitate, insa nu aveam niciun client. Aveam sediul intr-un apartament undeva in Berceni si singurul mijloc fix era un calculator ce costase o avere, 1.000 dolari", isi aduce aminte Schwartz.

      Putem spune ca am inceput intr-un garaj al contabilitatii, intr-un apartament confort 2 din Berceni, de la absolut zero.

      Tanarul fondator de firma a facut tot ce era posibil sa castige primul client, insa aceasta tentativa a fost extrem de dificila intr-o perioada in care orice firma vroia sa aiba un contabil personal si orice patron isi dorea ca contabilul angajat sa stea cu el 10 ore si sa faca ceea ce ii dicta.

      "Am incercat de la anunturi prin ziar pana la mers din usa in usa pe la gogoserii, chioscuri, buticuri. Se cauta meseria de contabil, dar toti vroiau sa ma angajeze. Nu stiau ce este o firma de contabilitate. Asta a durat cam jumatate de an, pana cand mi-am schimbat folozofia de cautare. Nu mai dadeam anunturi pentru ca pierdeam banii degeaba si nici nu mai mergeam din usa in usa.
      Am luat in schimb ziarele care aveau anunturi de angajare si am inceput sa sun eu pentru a ma angaja ca contabil fara sa spun ca am firma. Ma duceam la interviu, eram refuzat, pana cand intr-o buna zi mi-a raspuns cineva ca tocmai a angajat o contabila, dar ca mai are un prieten care era in cautare de contabil. Asa am ajuns sa ma intalnesc cu primul meu client", precizeaza Schwartz.

      Primul client: Baiete, stii contabilitate?

      Schwartz: Ceea ce stiu eu e putin, dar mai am doi angajati care stiu si mai multa contabilitate decat mine.

      Client: Pai ce fac? Angajez 3 oamni. Nu am nevoie de un birou de contabiliate.

      Schwartz: Pai este mai complicat de atat. Am facut o firma si lucram impreuna.

      Client: Ce e aia, o firma de contabilitate. Cine a mai auzit de asa ceva?

      Schwartz: Pai tocmai pentru ca nu a mai auzit nimeni, de aceea am facut-o noi.

      Client: Si cum functioneaza, mai?

      "I-am explicat cum functioneaza, i-am zis pe unde am mai lucrat si intamplator lucrase in acelasi minister in care lucrasem si eu si cunostea foarte multi dintre cei pe care ii cunosteam si eu. M-a chemat a doua zi de dimineata la cofetarie. Iar eu am venit si cu un contract si l-am convins pana la urma sa semneze si contractul, desi la inceput spunea ca nu are nevoie de contract, ca el nu plateste taxe".

      "A fost primul meu client si am lucrat cu el pana a iesit din business. L-am ajutat pe gratis sa isi lichideze firma, pentru ca mi se parea corect si, in plus, era si o superstitie sa iti ajuti primul client la greu".

      Nota de plata:

      Vegetabla Tempura - 32 lei

      Shrimp Tempura - 28 lei

      Sea Food Udon - 29 lei

      Miso Soup - 10 lei

      Sashimi Menu - 50 lei

      Cucumber Maki - 10 lei

      Campio Maki - 16 lei

      Avocado Maki - 13 lei

      Fresh portocale - 15 lei

      Ceai Verde - 10 lei

      Apa plata - 6 lei

      Pahar de vin roze - 17 lei

      @Wall-Street Lunch este un feature editorial deja traditional: interviuri inedite acordate jurnalistilor de catre cei mai reprezentativi oameni din businessul romanesc, intr-un cadru informal si relaxat.

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Lifestyle »


      Setari Cookie-uri