Suntem intr-un continuu festival de promisiuni electorale, cu toate ca pana la alegeri mai este cale lunga. Discursul guvernamental are ca element central cresterile de venituri ale romanilor. Lipsa investitiilor in infrastructura pare ca nu mai preocupa pe nimeni. E neimportant ca recent, Bacaul nu a avut apa curenta timp de o saptamana, iar despre autostrazi ne-am obisnuit sa nu mai intrebam.
Singurul pariu pe care politicienii ni-l propun tuturor este acela ca economia Romaniei poate sustine o crestere de salarii si de pensii mult peste ceea ce am vazut in ultimul deceniu.
De fapt, ce ni se propune este un joc de poker cu intreaga Romanie. Guvernul urca miza, iar daca nu iese planul, va invoca riscuri externe.
Tocmai a fost lansata in dezbatere publica o noua lege a pensiilor. Deja se propun tinte pentru 2021 care cu greu rezista unei minime matematici.
Suntem invitati sa credem in creativitate macroeconomica, in "wage-led growth", adica fortarea cresterilor de salarii peste ritmul productivitatii, iar acum sa credem in cresterea Romaniei inclusiv prin pensii.
Cumva, poate reusesc toate aceste concepte sa contrazica logica economica, iar in final, poate le iese pariul. Daca ai cumva dubii ca nu iese, esti alarmist! Nu tii cu poporul! Cine mai are timp acum de responsabilitate macroeconomica?
Si totusi, sa facem niste calcule la rece. De ce este riscant pariul pensiilor pe care ni-l propune Guvernul pentru urmatorii 3 ani?
Pentru a vedea de la ce pornim, avem principalele repere ale bugetului de asigurari sociale, cel din care se achita majoritatea pensiilor de stat:
| Venituri nete 2018 | Numar salariati (mil. persoane) | Salariu mediu brut (lei) | x21,25 | Estimare venituri nete anuale |
|---|---|---|---|---|
| Contributii din salarii | 4,93 | 4.162 | 884 | 52,3 mld RON |
| Contributii angajatori | 3 mld RON | |||
| Alte venituri | 0,1 mld RON | |||
| Total | 55,4 mld RON | |||
| Cheltuieli 2018 | Numar pensionari (mil. persoane) | Pensie medie (RON) | Estimare cheltuieli anuale | |
| Pensii buget asigurari sociale de stat | 4,69 | 1072 -> 1180 (*) | 62 mld RON | |
| Cheltuieli de functionare | 0,7 mld RON | |||
| Total | 62,7 mld RON | |||
| Deficit necesar a fi acoperit de la bugetul de stat | -7,3 mld RON | |||
*Estimare in urma cresterii punctului de pensie cu 10% de la jumatatea anului 2018
Venituri buget pensii: cei peste 4,9 milioane de salariati din economie vireaza 25% din salariul brut la bugetul de asigurari sociale, din care 3,75% se vireaza mai departe catre fondurile de pensii administrate privat, exceptie facand cei care acum au peste 55 de ani si nu au intrat in sistemul Pilon II. Putem aproxima principalele venituri nete la bugetul de pensii ca fiind 21,25% aplicat masei salariale din economie, rezultand 52,3 miliarde RON. Mai avem contributia angajatorilor introdusa de la inceputul anului, atunci cand nu ieseau calculele in urma "revolutiei fiscale", aceasta contributie fiind de circa 3 miliarde de RON.
Practic, 55,4 miliarde RON sunt sumele prelevate de la angajatii si angajatorii din economie pentru a sustine pensiile in plata.
Pe latura de cheltuieli 2018: avem 4,69 milioane de pensionari din acest buget, iar pensia medie a fost, pana de curand, 1072 RON. Prin majorarea punctului de pensie de la 1 iulie, e de presupus ca pensia medie este acum circa 1180 RON in a doua jumatate a anului, rezultand o cheltuiala anuala de 62 mld RON pentru anul 2018.
In concluzie, circa 7 miliarde de RON este deficitul preconizat pe bugetul de pensii de anul acesta, care va fi acoperit de la bugetul general, ca in fiecare an.
In calculul de mai sus nu intra pensiile sociale si cele pentru agricultori platite din bugetul general. De asemenea, nu intra "pensiile speciale", care ne costa inca 8 miliarde de RON anual platite tot de la bugetul general prin intermediul ministerelor aferente si asupra carora este necesara o discutie separata.
Calculul cinic pentru 2020 si pariul pentru 2021
Indicatorul cheie in acest pariu al Guvernului este punctul de pensie. In jurul lui apar formule complicate, pe marginea carora se va discuta mult in spatiul public, insa pentru a simplifica expunerea: punctul de pensie aproximeaza pensia medie pe care sistemul public o poate achita din bugetul de asigurari sociale.
| Punctul de pensie | lei | Crestere |
|---|---|---|
| 1 iulie 2018 | 1.100 | |
| 1 septembrie 2019 | 1.265 | 15% |
| 1 septembrie 2020 | 1.775 | 40% |
| 1 septembrie 2021 | 1.875 | 5,6% |
Din tabelul de mai sus se observa anvergura pariului:
- dupa un impuls de +15% pe care vrea sa-l dea la anul, Guvernul arunca pe piata asteptarea de +40% crestere a punctului de pensie, implicit a tuturor pensiilor, cu doua luni inainte de alegerile din 2020. Cum, nu doriti sa creasca pensiile? Evident, toata lumea doreste acest lucru, problema este intotdeauna de ritm. Cine le va sustine? In niciun caz cine le propune, ci salariatii Romaniei, economia, cetatenii.
- pensiile ar urma sa creasca cu peste 70% nominal in urmatorii 3 ani. Pentru acest lucru, ce salarii ar trebui sa avem in Romania in 2021?
- 115 miliarde RON cheltuieli cu pensiile, iar apoi 140 miliarde RON in 2022, conform expunerii de motive din spatele legii propuse. Sa cheltuim dublu peste 3 ani?
Comisia Nationala de Strategie si Prognoza estimeaza 5,7 milioane de salariati si un salariu mediu brut de 5.362 RON in 2021 (netul urmand sa fie 3.313 RON). Aceste cifre nasc, automat, o serie de intrebari:
- este Romania capabila sa genereze inca 700.000 de noi locuri de munca in urmatorii 3 ani? Ce se va intampla daca nu?
- iar daca ar fi capabila, 21,25% din salariul mediu brut ar genera venituri la bugetul de pensii de 78 miliarde de RON, presupunand o colectare integrala. Cum vom cheltui noi 115 miliarde RON pe pensii in 2021? Doar cu un deficit de peste 30 miliarde de RON, iar asta daca economia ar merge bine.
De altfel, inca din expunerea de motive a legii se indica un impact bugetar de -25 miliarde RON in 2021. Insusi statul, prin ministerul Muncii, recunoaste din start ca expune Romania unui risc pe bugetul de pensii de circa 6 miliarde de euro anual. Bani care se iau din bugetul general, adica tot din banii tuturor, nu din alta parte.
Cat inseamna 6 miliarde de euro anual? De exemplu, echivalentul a peste 1.000 de kilometri de autostrada, avand in vedere standardele de cost. Din nou vom avea deficite apasand doar pedala consumului, nu pe cea a investitiilor.
O tara nu poate fi condusa doar pe ipoteza ca lucrurile vor merge bine. Sa ai deficit bugetar mare, sa ai deficite externe in crestere, iar la doi pasi de noi sa fie pe punctul de a izbucni o noua criza financiara. Vorbim aici despre Turcia, unde politicul a cautat sa forteze legile economicului, sa se razboiasca cu pietele, cu investitorii. In final, a pierdut.
Acum 2 ani nu trebuia sa credem in pariuri. Datele economice aratau plictisitor de bine, indeplineam toate criteriile nominale pentru aderare la euro
In 2016 eram departe de aceste riscuri. Salariile si pensiile nu cresteau cu 15-20% anual, ci doar cu 10% si nu aveam inflatie. Bifasem toate criteriile nominale de aderare la euro, fiind din punct de vedere economic intre cele mai stabile tari din Europa. Am pierdut acea pozitie atunci cand politicienii au inceput sa faca pariuri pe noi.
Acum nu mai indeplinim criteriile de aderare la moneda unica si stam cu ochii in jur sa nu izbucneasca o criza a pietelor emergente, care sa ne prinda din nou cu promisiuni nesustenabile.
Merita sa acceptam pariul pe care ni-l propune Guvernul?
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
