În următorii ani, peisajul pieței muncii de la nivel global va cunoaște transformări semnificative, iar cel din România se va alinia la trendurile internaționale. 23% dintre locurile de muncă prezente acum, în lume, se vor schimba, ca urmare a tranziției spre un model economic cu emisii zero de carbon, a tehnologiei, dar și a factorilor binecunoscuți, pe care guvernele din întreaga lume le au mai mult sub observație: rata anuală a inflației, rata șomajului, precum și nivelul de ocupare al forței de muncă. Având în minte aceste considerente, experții de la World Economic Forum au realizat o listă cu locurile de muncă ce vor fi căutate și vor avea un avânt masiv în următorii ani, dar și cu cele care vor cunoaște o scădere semnificativă în ceea ce privelte importanța lor.
Top 10 joburi care vor crește în importanță sau, generic spus, joburi ale viitorului
Începând cu 2023 și până în 2027, este de așteptat ca aceste locuri de muncă să crească în popularitate:
- AI și Machine Learning Specialist
- Specialist în sustenabilitate
- Business Intelligence Analyst
- Information Security Analysts
- Fintech Engineers
- Data Analysts & Scientist
- Inginer Robotică
- Electrotechnology Engineers
- Operatori de utilaje agricole
- Specialiști în transformare digitală
Interesant este că pe locul doi în topul joburilor care vor crește în importantă este cel de specialist în sustenabilitate. Tranziția spre modelul economic cu emisii zero poate proteja piața muncii de riscurile asociate schimbărilor climatice și, mai important pentru piața muncii, poate crea până la 300 de milioane de noi joburi în lume, până în 2050, după cum arată studiul Deloitte „Work toward net zero: The rise of the Green Collar workforce in a just transition”, cu condiția ca planurile de implementare a decarbonizării să reunească măsuri concertate ale guvernelor și mediului de business, orientate atât spre îndeplinirea obiectivelor de mediu, cât și spre politici de asistență pentru angajați.
Citeste si:
Top 10 joburi care își vor pierde din relevanță
- Casier bancar și alți funcționari similari
- Funcţionari ai serviciilor poştale
- Casierii și funcționarii de bilete
- Operator introducere date
- Secretariat administrativ și executiv
- Operator care se ocupă de înregistrarea materialelor și păstrarea stocurilor
- Contabil, Specialist în contabilitate și salarizare
- Legiuitori și funcționari
- Funcţionari în statistică, finanţe şi asigurări
- Comerciant sau vânzător din ușă în ușă
World Economic Forum estimează că prăpastia globală om vs roboți (mașinării) se va adânci în 2027, când 43% din munca noastră de la job va fi realizată de roboți vs 57% cea realizată de om. Procentul nu crește, totuși, cu mult, dacă ne uităm la proporția din 2022, care ne arată că 34% din muncă era realizată de mașinării, în vreme ce 66% dintre aceasta era dusă la bun sfârșit de om.
Citeste si:
Companiile din România au așteptări mai mari în ceea ce privește impactul asupra tehnologiilor (de tipul AI, big data, bioimprimare), accesului la extinderea digitală și la aplicarea mai largă a criteriilor ESG decât media globală. Companiile care operează în România se așteaptă ca extinderea standardelor ESG să devină principalul creator de locuri noi de muncă. La polul opus, aspectele care ar putea frâna crearea de noi locuri de muncă în plan local sunt deficiențele din lanțurile de aprovizionare și creșterea costului vieții pentru consumatori, după cum au spus Ricky Li și Mark Rayner de la World Eonomic Forum, în cadrul conferinței Share - Care - Dare, organizată de HR Club.
Totodată, oamenii de afaceri din România se așteaptă ca joburile de tehnice și cele ce țin de aria de Business Development să crească la nivelul țării noastre, similar cu ceea ce se va întâmpla în întreaga lume, în vreme ce joburi precum secretar sau administrator vor cunoaște un declin în următorii cinci ani.
Citeste si:
Deficitul de personal și incapacitatea de a atrage oameni nou, principalele bariere ce stau în calea transformării pieței muncii din România
Incapacitatea de a atrage talente, lacunele de competențe, înțelegerea insuficientă a oportunităților, dar și un cadru de reglementare învechit sau inflexibil sunt primele patru bariere pentru angajatorii români care stau în calea transformării. Având în vedere că este de așteptat ca 46% dintre abilitățile actuale să fie perturbate în următorii cinci ani, angajatorii din România văd o nevoie în a investi în traininguri pentru angajații lor, pe chestiuni ce țin de AI, big data, design, user experience.
Ca să mărească plaja de talente disponibile în piață, angajatorii din România au tendința să îmbunătățească parcursul profesional al angajaților și să crească salariile, însă nu și să asigure o recalificare și o perfecționare (reskilling și upskilling) la locul de muncă pentru angajații lor.
Citeste si:
România, printre țările din lume care pun cel mai puțin preț pe diploma de la facultate la angajare
Mai puțin de 30% dintre companiile din România pun accent pe necesitatea unei diplome de licență sau de master atunci când au în vedere angajarea unui candidat nou în companie. Acest procent ne situează în linie cu Suedia, Letonia și Columbia. În schimb, pentru țări precum Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Austria și Republica Coreea, diplomele universitare reprezintă o prioritate pentru recrutori și manageri atunci când angajează un om nou în companie, potrivit datelor din „The Future of Jobs Report 2023”, realizat de World Economic Forum.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
