În ciuda faptului că suntem printre cele mai expuse țări în cazul unei agresiuni rusești, cheltuielile pentru apărarea au scăzut în ultimul an, în raport cu 2021, arată cele mai recente date.
Raportul SIPRI (Institutul de Cercetare pentru Pace din Stockholm) privind anul 2022 arată că, deși la nivel global s-a ajuns la un nivel record de cheltuieli pentru apărare, România a mers împotriva curentului. Mai concret, în 2022 s-a ajuns la 5,2 miliarde de dolari (ajustat la inflație), față de 5,6 miliarde în 2021. Astfel, am coborât sub pragul de alocare de 2% din PIB.
Același lucru îl indică, de altfel, și raportul NATO pe anul 2022, care indică un procent de 1,75% din PIB alocat pentru apărare de guvernul de la București. Totuși, un sfert din cheltuieli au fost pentru echipament – Alianța considerând 20% un prag minim.
Sursa: NATO
În 2023 ar trebui să ajungem la un nivel-record al cheltuielilor pentru apărare
De asemenea, un sondaj NATO arăta că mai mult de trei sferturi dintre români consideră că ar trebui mai mulți bani pentru armată. Iar anul acesta, bugetul alocat apărării ar trebui să depășească 8 miliarde de euro (2,5% din PIB). Forțele noastre militare se vor dota cu avioane de luptă (momentan doar F-16), elicoptere, blindate, sisteme de apărare anti-aeriană, drone și sisteme antidronă.
Citeste si:
Peste 2 milioane vor merge către industria românească de apărare pentru modernizarea unor linii de fabricație, astfel încât să putem produce muniție pentru care nu a existat de foarte mult timp cerere, în vremuri de pace. Pe lângă contractele în derulare, s-au adăugat și unele noi. Însă dimensiunea beneficiilor pentru economie rămâne sub semnul întrebării, în absența unei legi offset aduse la zi. Cum contractele noastre de apărare sunt în general G2G, ele sunt scutite de obligația de offset, astfel că în cele mai multe cazuri nu implică și investiții în industria noastră de apărare.
Cât au cheltuie pentru apărare alte țări amenințate de ruși
Într-o situație similară cu a noastră în raport cu amenințarea rusească, Polonia și-a crescut în schimb cheltuielile militare cu 11%, ajungând la 16,6 miliarde de dolari. De altfel, guvernul de la Varșovia își propune să aibă cea mai puternică forță militară terestră din Europa. În următorul deceniu, polonezii ar putea ajunge să aibă mai multe tancuri decât Marea Britanie, Germania, Franța, Țările de Jos, Belgia și Italia la un loc.
Citeste si:
Finlanda, care a intrat în 2023 în NATO, și-a mărit cheltuielile de apărare cu 36%, potrivit SIPRI. Lituania le-a sporit cu 27% iar Suedia, cu 12%. Cazul Ucrainei este unul excepțional: din cauza războiului, aici creșterea e estimată la 640%, ajungând la peste o treime din PIB-ul țării. Pe de altă parte, Turcia, a cărei forță militară este a doua ca mărime din NATO, a cheltuit doar 10,6 miliarde, adică de două ori cât România.
Americanii cheltuiesc de 10 ori mai mult pe apărare decât Rusia
La nivelul întregii Alianțe Nord-Atlantice s-a ajuns anul trecut la 1.232 de miliarde de dolari, dintre care doar SUA reprezintă 877. În comparație, Rusia a alocat doar 86, 4 miliarde - o creștere cu o treime față de nivelul preconizat, dar mult sub China, care se apropie de un nivel al cheltuielilor militare de 300 de miliarde.
Citeste si:
Sursa: NATO
Creșterea ar fi fost și mai mare dacă s-ar lua în calcul inflația. Chiar și așa, multe state est-europene și-au dublat cheltuielile militare din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, și până azi. Și România este în această situație: am trecut în acest interval de timp, de la 2,5 miliarde la 5,2 miliarde (ajustat la inflație). Procentul din PIB nu s-a dublat, însă, deoarece economia a crescut într-un ritm mult mai accentuat din 2014 până azi.
Sursa foto: Ministerul Apărării Naționale
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
