Odată cu avizul Ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, structura modificată a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie”, care include spitalul construit din donațiile strânse de Asociația „Dăruiește Viață”, și-a intrat, în sfârșit, în drepturi, marcând finalul unuia dintre cele mai importante proiecte născute exclusiv ca urmare a inițiativei private din România. Arhitecta care a ridicat acest edificiu, însă, Raluca Șoaita, fondatoarea firmei de arhitectură dedicate domeniului medical Tesseract, are însă și alte proiecte în lucru în acest sector, fiind angrenată într-un proces transformator profund pentru ceea ce înseamnă construcția de spitale în România.

Astfel, aceasta, prezentă la conferința Install Efficiency, a explicat pentru wall-street.ro că Tesseract are în lucru proiecte foarte mari și cunoscute, cum ar fi spitalul județean Sibiu, care are undeva la 900 de paturi și 120.000 de metri pătrați, fiind o investiție de aproape 500 de milioane de euro, spitalul județean Focșani, aflat acum în faza de eficientizare și pe care echipa lucrează în două etape, una dintre acestea însumând undeva la 400 de paturi și 200 de milioane de euro investiție, dar și proiectul de la Marie Curie pentru care lumea cunoaște cel mai bine compania.

Marie Curie este un proiect specific pentru România, adică avem siturile acelea medicale care sunt foarte condensate, cu clădiri vechi. Iar ceea ce am făcut la Marie Curie nu a fost numai să facem o extindere, ci să ne uităm la întregul sit și să facem un masterplan de reorganizare și de regândire pe termen lung legat de cum vom dezvolta infrastructura construită pe acest sit în următoarea perioadă, iar acum începem proiectarea pentru etapa a doua, în care mai vine o extindere în care vrem să mutăm tot ce înseamnă medical în clădire nouă.

Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract

Totodată, aceasta spune că zona de arhitectură dedicată sectorului medical este împărțită în două: zona privată și zona publică, majoritatea contractelor Tesseract fiind în zona publică, din moment ce spitalele și construcțiile medicale sunt, în general, publice.

Cât despre compania pe care a fondat-o, Tesseract, Raluca Șoaita spune că a fost înființată undeva în anul 2015, fiind la început o firmă formată doar din trei oameni, practic fondatoarea împreună cu încă doi arhitecți, afacerea pornind în ideea de a acoperi zona medicală.

Aceasta își amintește că la momentul respectiv terminase o colaborare cu Polisano din care ieșise cu o experiență mare în zona de proiectare pe zona medicală, inclusiv cu clădiri construite, experiență pe care voia să o transmită mai departe și să o folosească în dezvoltarea unui business, prin urmare decizia de a fonda Tesseract a venit destul de natural.

A crescut foarte repede (firma, n.r.) și pe fundalul faptului că de fapt piața în sine nu avea neapărat arhitecți cu experiență pe zona medicală. În 2024 suntem la 20 de arhitecți, pe lângă care avem și alți experți, avem colaboratori din toate domeniile legate de design-ul medical, acum facem chiar proiectare generală, gestionăm noi întregul proiect și subcontractăm noi tot ce înseamnă celelalte specialități pentru o coordonare mai bună.

Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract

Totodată aceasta afirmă că, deși la început echipa lucra în programe simple și își punea probleme legate mai mult de normativ, totuși aspectul legat de umanizare și de cum zona de emoțional poate să aducă elemente noi în design-ul medical, care a fost de altfel și primul său contact cu zona medicală, este unul care devine din ce în ce mai prezent, lucru care poate fi observat inclusiv în temele de proiectare.

Prin urmare, arhitecta simte că ceea ce a reușit echipa Tesseract să facă în ultima perioadă din acest punct de vedere a avut un impact și asupra celor din jur și asupra pieței și a colegilor din domeniu.

Sectorul construcțiilor este când sus, când jos, ba din cauza creșterii prețurilor materialelor, ba a tot felul de crize, cum ar fi războiul ș.a.m.d. În ce privește construcțiile în medical, acestea au fost destul de constante, iar faptul că în România nu a existat o investiție foarte mare în zona aceasta, face ca acesta să fie un domeniu în plină creștere.

Raluca Șoaita, fondatoare Tesseract

De asemenea, aceasta adaugă faptul că în ultima vreme, dar mai ales după pandemie, guvernele și, bineînțeles, Uniunea Europeană se concentrează foarte mult pe acest subiect, iar România accesează niște finanțări internaționale care îi permit să intre în construcțiile medicale, motiv pentru care arhitecta crede că vom vedea din ce în ce mai mult o creștere în acest sector.

Ea adaugă totodată că pot fi observate și foarte multe firme locale de construcții care s-au pregătit pentru acest sector, motiv pentru care acestea încep din ce în ce mai mult să fie prezente în zona de medical.

Nu în ultimul rând, arhitecta mai spune că Tesseract are și alte mici proiecte, cum ar fi zona industrială, pe care activează din motive de cash flow. Cu alte cuvinte, proiectele din zona medicală se derulează pe perioade foarte lungi, încasările realizându-se uneori chiar și în perioade de unu până la cinci ani, în vreme ce pe zona de industrial proiectele se termină foarte repede și atunci pot acoperi costurile de zi cu zi ale companiei.

Sursa foto: Tesseract / nnww

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Luca Dinulescu
Luca Dinulescu este jurnalist, activând anterior pentru publicații precum Digi 24, Adevărul sau Academia Cațavencu. A desfășurat de asemenea o activitate publicistică constând în patru volume publicate, între acestea numărându-se proză, nuvele și benzi desenate. Este absolvent de Regie Film și a fost de asemenea posesor al bursei J.W.Fulbright pe scenaristică și regie de film.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Sănătate »


Setari Cookie-uri