România lipsește complet din clasamentul celor mai bune 100 de crame din lume, în care apar, în schimb, China sau Japonia. Care este explicația?

Clasamentul realizat de William Reed Media – o companie din Londra care face anual și topul celor mai bune restaurante – a ajuns la a cincea ediție. Ierarhia se stabilește prin votul a peste 500 de experți atât în vin, cât și în turism, fiecare nominalizând 7 crame pe care le-au vizitat în ultimii doi ani. Surprinzător, calitatea vinului nu trebuie să fie excepțională; ceea ce primează este experiența vizitatorilor, fie că vorbim de arhitectură, de meniu sau de diverse evenimente organizate în respectiva cramă, scrie Bloomberg.

Care sunt cele mai bune crame din lume

Pe primul loc se află Catena Zapata, din Argentina (foto sus), construită ca o piramidă mayașă, urmată de Marqués de Riscal din Spania, celebră pentru arhitectura concepută de Frank Gehry (foto jos). Pe locul 3 este Vik, o cramă din Chile care funcționează mai degrabă ca un resort de lux, oferind inclusiv plimbări cu calul pe proprietatea de 4.500 de hectare.

Clasamentul este dominat de cramele din Franța și America de Sud, dar apar și Noua Zeelandă, Marea Britanie, Japonia sau China. Ungaria are 2 crame în top 50 – Szepsy și Disznókő, ambele faimoase pentru vinul de Tokaj. Dintre țările est-europene, doar Slovenia mai apare în clasament. De asemenea, Georgia este pe locul 47 – singura dintre republicile ex-sovietice prezentă în top.

FOTO: Bodegas Marqués de Riscal/Facebook

Câte crame are România

România este complet absentă deși, potrivit datelor Eurostat, avem cele mai multe podgorii din UE – aproape 38% din total. Pe de altă parte, când e vorba de transformarea acestora în obiective turistice, cifrele nu mai arată atât de bine. România are în clipa de față circa 260 de crame, dintre care mai puțin de jumătate sunt vizitabile – au o sală de degustare sau chiar spații de cazare.

Per ansamblu, în jur de 100 de crame de la noi fac turism viticol - o cifră modestă, comparativ cu alte state. Unii antreprenori din domeniu afirmă chiar că nu aduce bani și este greu de susținut, în mare măsură și din cauza problemelor de infrastructură: mai simplu spus, drumurile până la crame sunt proaste.

Statele Unite, deși suprafața cultivată cu viță de vie e doar de 2 ori mai mare decât cea a Românei, aveau peste 11.000 de crame în 2021. Spania, cu cele mai multe hectare dedicate viticulturii din lume, are circa 4.300, Franța are în jur de 27.000, Italia – peste 37.000. China are aproximativ 450 iar Japonia, 370 de crame. Chiar și Noua Zeelandă are 700 de crame (nu toate vizitabile, e adevărat), iar un sfert din turiștii străini care vin în această țară ajung și într-un astfel de obiectiv.

De ce este important topul cramelor

Apariția într-un clasament internațional al cramelor nu e deloc neglijabilă. Proprietarii locurilor de top intervievați de Bloomberg spun că numărul vizitatorilor crește masiv după ce crama apare într-un top. De asemenea, cresc și vânzările de vin care reprezintă cea mai mare parte a veniturilor proprietarilor de crame.

Ca termen de comparație, Catena Zapata, crama de pe locul 1, are deja o cifră de afaceri de 14 milioane de dolari, cam cât un producător de top 10 din România.

Sursa foto: catenazapata.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri