Interesul pentru acțiunile Hidroelectrica (H2O) este extrem de mare. Toți investitorii care cumpără în ofertă speră că prețul acțiunilor companiei de energie va crește. Însă chiar și Hidroelectrica recunoaște că există mulți factori de risc care ar putea duce la scăderea prețului de tranzacționare al acțiunilor și că ”ați putea pierde investiția în totalitate sau parțial”. Care sunt deci aceste riscuri, potrivit datelor companiei și analiștilor consultați de wall-street.ro?
Atât Hidroelectrica, cât și analiștii, pun în capul listei de riscuri pericolul ca Guvernul să modifice regulile și politicile de pe piața energiei. Din 2021 și până acum, intervențiile oficiale în acest sector au fost substanțiale și au introdus un grad crescut de reglementare pe o piață care abia fusese liberalizată.
Hidroelectrica, obligată să vândă curent ieftin în Moldova
Astfel, producătorii de energie, așa cum este Hidroelectrica, sunt obligați să vândă anumite cantități la prețuri fixate de stat și care pot fi dezavantajoase pentru companie. Astfel de obligații se aplică și în relația cu Republica Moldova, unde începând de anul trecut producătorii de energie din România, au fost obligați să vândă curent la un preț extrem de mic. Hidroelectrica a semnat în 2022 un contract de acest tip cu Moldova, iar la momentul respectiv prețul era de 3 ori mai mic decât cel de pe piața spot.
Citeste si:
Și pe partea de furnizare, unde Hidroelectrica a devenit unul dintre cei mai importanți jucători, modificările extrem de dese ale regulilor sunt un factor de risc. Dacă plafonarea prețurilor nu afectează substanțial compania, Hidroelectrica oferind un preț în zona celui plafonat, în schimb modificările dese ale regulilor privind facturarea (în jur de 15 în ultimul an și jumătate) duc la costuri suplimentare. Spre deosebire de pierderile generate de plafonare, care sunt decontate de stat, chiar dacă nu întotdeauna la timp, pierderile generate de schimbarea sistemului de facturare nu sunt recunoscute, deși decurg tot din politicile guvernamentale.
Mai mulți clienți, mai multe probleme
De asemenea, eliminarea sau modificarea plafonării, despre care se discută tot mai des, ar putea determina un nou aflux al consumatorilor casnici către Hidroelectrica. Deși acesta pare un factor pozitiv, pe termen scurt va genera costuri suplimentare pentru companie. De pildă, e posibil ca producția Hidroelectrica să nu acopere cererea clienților din portofoliu, deci va trebuie să cumpere de pe piață. O situație de acest gen a apărut în luna februarie a acestui an, când aproximativ 18% din energia necesară pentru portofoliul de furnizare al Hidroelectrica a fost cumpărată de la Nuclearelectrica.
Citeste si:
Nu există nicio garanție nici că actuala ofertă a companiei al va putea fi menținută – ca dovadă, anul acesta prețul a crescut, chiar dacă nu substanțial. Trebuie menționat că Hidroelectrica nu are doar jumătate de milion de clienți casnici, ci și contracte cu consumatori industriali extrem de importanți, ca Rompetrol Rafinare, Holcim, Profi, Dacia, Orange, Carrefour sau Ford. Practic, 84% dintre clienții non-casnici sunt la Hidroelectrica, iar necesarul lor este de peste 5 ori mai mare decât cel al gospodăriilor.
Semne de întrebare legate de planurile de dezvoltare Hidroelectrica
Un alt risc este acela ca planul de dezvoltare al companiei să nu fie pus în aplicare cu succes, Acest plan include, până în 2027, realizarea de proiecte hidroenergetice cu o putere instalată totală estimată de 206 MW și o producție medie anuală estimată la 700 GWh/an. Ele ar putea fi încetinite sau chiar blocate însă de diverși factori: unii dintre contractorii din proiectele Hidroelectrica sunt în insolvență, unele proiecte sunt în zone naturale protejate, inflația a dus la creșterea prețului lucrărilor. Există centrale unde constructorul cere acum o majorare de preț de 90% pentru a finaliza lucrările.
Citeste si:
Astfel de riscuri se aplică și la retehnologizarea și modernizarea instalațiilor deja existente, dat fiind că majoritatea capacităților Hidroelectrica au fost puse în funcțiune acum mai bine de 30 de ani. În plus, tendința statului de a reduce profiturile companiilor din energie face problematice investițiile.
Secetă și taxe
Extinderea Hidroelectrica spre alte energii regenerabile este și ea problematică, dată fiind competiția de pe piață. Iar faptul că este vorba de un producător de energie 100% verde duce la riscuri legate de volatilitatea acesteia. Seceta – așa cum a fost cea din 2022 – poate afecta substanțial producția de energie: anul trecut, aceasta a fost cu 14,5% mai mică decât media celor trei ani dinainte. Mai mult, explică analiștii, impactul este și pe zona de furnizare: fiind mai puțină energie în piață, prețul spot crește, clienții se mută spre Hidroelectrica pentru că are cel mai bun preț, iar compania nu face față cererii și trebuie să cumpere mult mai scump de la alți producători.
Citeste si:
Alte pierderi – care se traduc în riscuri pentru acționari – ar putea fi generate de creșterea taxei pentru apă uzinată percepută de Apele Române, ce reprezintă în jur de 15% din costurile de operare ale Hidroelectrica, dar și de obligația de a furniza energia pentru echilibrarea sistemului național, în condiții excepționale. În acest caz, din nou, există riscul să nu mai fie suficientă energie pentru clienții din portofoliu și, ca urmare, aceasta să fie cumpărată de pe piață la prețuri mai mari.
”Este posibil ca strategiile de acoperire a riscului ale Societății să nu fie eficace în atenuarea fluctuațiilor de preț și a pierderilor potențiale”, se menționează, de altfel, și în prospectul Hidroelectrica destinat investitorilor.
Citeste si:
Statul, un mare factor de risc
Un factor de risc foarte important este acela că, și după listarea la bursă a Hidroelectrica, statul va rămâne acționar majoritar, cu 80,06% din acțiuni, cu tot ceea ce implică acest lucru – controlul asupra deciziilor la adunările acționarilor și asupra consiliului de supraveghere, care numește și revocă Directoratul. Statul rămâne astfel cu capacitatea de a stabili distribuția de dividende și efectuarea unor tranzacții semnificative, cum ar fi conversia datoriilor în acțiuni.
Un exemplu al efectelor pe care îl poate avea intervenția statului în companiile pe care le controlează îl vedem chiar anul acesta la Transelectrica, unde autoritățile, pentru a aduce bani la buget, vor ca 90% din profit să fie distribuit ca dividende. Compania susține însă că 50% ar fi un nivel realist, care să nu creeze probleme.
Citeste si:
Există și riscuri juridice: Hidroelectrica este vizată de reglementări tot mai stricte privind protecția mediului și a apelor. Cum multe dintre proiectele viitoare ale companiei sunt în zone naturale protejate, ele ar putea primi chiar aviz negativ.
De asemenea, tot la nivel juridic, procesul de selecție a Directoratului Hidroelectrica a fost atacat în justiție. În consecință, ar putea fi atacate și unele acțiuni ale membrilor actualei conduceri. ale membrilor Directoratului Societății. O decizie finală va fi luată de instanța supremă și există o incertitudine privind statutul actelor semnate și acțiunilor întreprinse de actualul Directorat până la data de 1 martie 2023.
PPA, contractele care au dus la insolvență în 2021, sunt legale din nou
Un aspect mai puțin cunoscut e acela că Hidroelectrica și-a desfășurat activitatea în baza unui contract de concesiune al hidrocentralelor care e posibil să nu fi fost în vigoare timp de 11 ani. Practic, a fost semnat în 2004, dar a fost publicat în Monitorul Oficial abia în 2015. De asemenea, compania face obiectul unor proceduri judiciare de reglementare, administrative și de arbitraj. Nu există nicio garanție că provizioanele constituite în legătură cu aceste proceduri vor fi adecvate pentru a acoperi posibilele pierderi.
Alte riscuri, spune analiștii sunt legate de PPA, contractele bilaterale în domeniul energiei negociate direct, pe termen lung, între actori privați. În 2012 Hidroelectrica a intrat în insolvență tocmai din cauza unor astfel de contracte încheiate cu celebrii ”băieți deștepți din energie”. PPA au fost interzise în același an în România, dar acum sunt din nou legale, iar Comisia Europeană le promovează drept una dintre soluțiile pentru reformarea modelului pieței de energie. Or și în 2023, la fel ca în 2012, compania este controlată în continuare de stat, iar ”băieți deștepți” continuă să existe.
Sursa foto: Facebook / Hidroelectrica
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
