Vor mai crește dobânzile? Ce cred economiștii despre următoarea mutare a BNR

Economiștii șefi ai băncilor comerciale din România se așteaptă ca Banca Națională să mențină nivelul dobânzii cheie la 7%, cel puțin până la finalul anului. În ceea ce privește inflația, cu toate că aceasta a crescut luna trecută, aceștia încă își păstrează viziunea optimistă estimând că până la finalul anului va scădea sub 8%. Am consultat reprezentanții Raiffeisen Bank, BCR și ING Bank care sunt de părere că BNR-ul va bate pasul pe loc la următoarele decizii de politică monetară.

Banca Națională a României va anunța noul nivel al dobânzii cheie care are momentan valoare de 7% pe an. Dobânda de politică influențiază costul creditelor în lei, înclusiv cele legate la ROBOR și IRCC. Ionuț Dumitru, economistul șef Raiffeisen Bank, crede că dobânda cheie își va menține nivelul până la jumătatea anului viitor. El punctează că, în ceea ce privește rata ROBOR, valoare indicelui depinde și de politicile BNR care țin de sterilizarea lichidităților de pe piață.

„Scenariu pe care noi îl anticipăm este că dobânda de politică monetară rămâne la 7% până la finalul anului sau chiar până în a doua jumătate a anului viitor. Chiar și în condițiile în care nu ar mai crește dobânda cheie, un factor suplimentar de incertitudine este managementul lichidității pe care BNR îl va face. BNR, în momentul de față, nu sterilizează lichiditatea, adică o lasă piața monetară și băncile sunt forțate să plaseze la facilitatea de depozit (n.red. care are o valoare de 6%). Banca Națională a spus chiar în ultimele prezentări că la un moment dat ar putea lua în considerare sterilizarea lichidităților din piață la dobânda de politică monetară de 7%”, explică Ionuț Dumitru.

Citeste si:

Românii cu credite mai au de tras. O scădere a dobânzii cheie anul acesta: scenariu puțin probabil

Pe parcursul anului trecut, Banca Națională a României a majorat dobânda cheie de 8 ori, de la nivelul de 2% în ianuarie 2022, până la 6,75%, în noiembrie 2022. Începutul de an a venit cu o majorare mai blândă a acestei rate, ajungând în ianuarie 2023 la nivelul de 7%, rată menținută și la decizia de politică monetară din februarie.

Având în vedere această stagnare a majorării dobânzii cheie, românii cu credite așteaptă ca această rată să urmeze o curbă descendentă. Pe fondul acestor așteptări, Ciprian Dascălu, economistul șef BCR, spune că românii cu credite vor mai avea de tras o perioadă deoarece este puțin probabil ca BNR să reducă rata de politică monetară în acest an.

Citeste si:

Nu ne așteptăm ca BNR să opereze reduceri de dobândă cheie anul acesta. Vedem dobânda cheie constantă cel puțin până la finalul anului, dacă nu pana la jumătatea anului viitor.
Ciprian Dascălu, Economist șef BCR

ROBOR este calculat ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor practicate de 10 bănci relevante pentru piața românească din punct de vedere al activității pe piața monetară interbancară. Acest indice este dictat de dobânda cheie a cărei valoare este stabilită de Banca Centrală a României. Conform economistului șef BCR, în cazul extraordinar în care Banca Națională ar reduce agresiv dobânda cheie, am putea vedea situații în care ROBOR la 3 luni să fie sub nivelul IRCC.

„IRCC mai mare decât ROBOR se poate întâmpla într-un scenariu în care vom asista la o scădere foarte rapidă a ratelor de dobândă cheie. În cazul în care vom avea scăderi rapide ale acestei rate vom putea vedea acest fenomen pe parcursul decalajului celor doi indici, de până la două trimestre”, explică Ciprian Dascălu.

Citeste si:

În stabilirea ROBOR și IRCC diferă perioada de fixing dar și metodologia de calcul. În timp ce ROBOR este stabilit zilnic la fixing, folosind ultimele rate cotate de fiecare bancă într-un interval, indicele IRCC zilnic se calculează pe baza tranzacţiilor efective, respectiv media ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacţiilor interbancare, iar apoi se calculează IRCC trimestrial.

Și-au făcut dobânzile treaba? Ce previziuni asupra inflației există în acest moment

Economiștii de la ING Bank, spun că dobânda cheie va rămâne la nivelul de 7% la următoarea ședință de politică monetară. În ceea ce privește inflația, experții spun că la finalul anului va ajunge la nivelul de 7,4%.

„Se va contura o tendință dezinflaționistă mai clară, avem o prognoză de sfârșit de an 2023 de 7,4%. Credem că piețele ar putea fi în continuare surprinse de cifrele mai mici ale inflației în aprilie și chiar în august-septembrie, când indicele principal ar trebui să coboare în cele din urmă spre o singură cifră”, conform economiștilor ING Bank.