Dascălu, BCR: Ratele la credit vor crește. Cât de mult vor urca ROBOR și IRCC

ROBOR va ajunge la 4% la mijlocul anului 2022, în urma creșterilor de dobândă cheie pe care le va implementa BNR în perioada următare, în cumul cu creșterile de până acum ale acesteia, transmite Ciprian Dascălu, Economist-șef al BCR. Asta va însemna că, pentru românii care au credite (ipotecare, de nevoi personale sau alte tipuri) cu dobândă cheie, ratele lunare ce trebuie plătite băncilor vor crește.

În lupta contra celei mai mari inflații din ultimii ani în România, BNR a fost nevoită să intervină de mai multe ori, începând din octombrie, ridicând politica de dobândă monetară. Analiștii BCR anticipează că, la următoarea ședință a Consiliului de Administrație BNR, dobânda cheie să fie mărită cu 50 de puncte de bază (50%), în prima jumătate a lunii ianuarie.

„Vedem ca rata dobânzii de politică monetară să ajungă undeva la 3% la jumătatea anului viitor, după care există posibilitatea să meargă și mai sus. Ne așteptăm ca, în consecință, ROBOR la trei luni să ajungă la jumătatea anului viitor pe undeva la 4%”, a declarat Ciprian Dascălu, pentru wall-street.ro.

În funcție de ROBOR și de IRCC se calculează valoarea dobânzilor în cazul creditelor cu dobândă variabilă. Când vorbim de ROBOR, este vorba de creditele luate până în anul 2019, iar IRCC se aplică creditelor luate după acest an.

Citeste si:

Indicatorul IRCC este decalat, dar va crește și el pe măsura ROBOR

În cazul ecuației prezentate de Ciprian Dascălu, dobânda anuală va crește, până la mijlocul anului 2022, cu peste 1%, iar aceeași cifră va avansa și în cazul IRCC, cu șase luni mai târziu.

„ROBOR și IRCC vor crește. ROBOR va crește în timp real, odată cu rata dobânzii de politică monetară, iar IRCC va crește și el, dar cu un decalaj de două trimestre, cum este specificat în legislația de aprobare”, a mai spus Dascălu.

Faptul că IRCC este întârziat cu două trimestre față de dobânda cheie și de ROBOR, care crește relativ simultan cu dobânda cheie, are o influență negativă asupra pieței.

„Acest canal de transmisie a politicii de dobândă monetare influențează negativ, dacă ne gândim că în trimestrul patru, în care suntem acum, se aplică IRCC-ul din trimestrul doi, de 1,08% în timp ce ratele de dobândă din piață, dacă ne uităm la ROBOR, sunt la 2,80%. Rata dobânzii de politică monetară este la 1,75%. Ne așteptăm ca ROBOR și IRCC să crească în linie cu dobânda cheie”, potrivit Economistului-șef al BCR.

Citeste si:

Fed a surprins prin a anunța mai multe creșteri a dobânzii de politică monetară

Dobânzile la credite vor crește peste tot în lume, pentru că multe dintre bănci au intervenit, chiar mai puternic decât BNR, împotriva inflației prin ridicarea dobânzii cheie.

„Creșterea dobândă va exista și pe plan local, le-am văzut deja. Băncile din regiune au crescut mai rapid dobânda cheie. Dacă ne gândim în special la Banca Națională a Cehiei, Banca Națională a Ungariei, mai recent, care inclusiv pe 16 decembrie a mai crescut rata dobânzii pentru operațiunile de pe piață. La fel, Banca Poloniei.

S-au primit indicații de clare din partea Fed (Banca centrală a SUA ) privind creșterea ratei dobânzii pe anul viitor, care oarecum au surprins piața, au semnalat mai multe creșteri ale ratei de dobândă decât se aștepta piața, tot pe 16 decembrie, potrivit economistului.

Citeste si:

„Avem un fenomen, o inflație care nu este atât de tranzitorie cum anticipam acum jumătate de an, iar reacția normală pentru băncile centrale, care au obiectivul de a ține sub control inflația, reacția normală este creșterea ratelor de dobândă”, a declarat Ciprian Dascălu.

Faptul că nu avem încă un buget nu este un lucru care să pună probleme

Faptul că Guvernul României nu a întocmit încă un buget nu este o chestiune care să aducă vreun risc asupra economiei, în viziunea lui Ciprian Dascălu, în ciuda a ceea ce s-a vehiculat în spațiul public.

„Nu văd ce risc ar putea să însemne acest lucru. Nu este nimic neobișnuit că nu avem până acum buget, s-a anunțat că vom avea totuși un buget până la finalul anului, dar am funcționat și în ani în care bugetul a fost aprobat mult mai târziu”, a declarat Dascălu.

Citeste si:

În mod normal, în astfel de situații se merge pe folosirea planului bugetar existent, dacă se începe anul fără un buget nou, conform legislației în vigoare, a mai spus economistul.

Sursa foto: Shutterstock

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Filip este preocupat de feluritele tipuri de limbaj și de modul în care acestea însoțesc și determină legăturile indivizilor și ale comunităților și obișnuiește să își finalizeze observațiile scriind. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității din București și specializat pe Relații Internaționale, el consideră că instituțiile de pe teritoriul unui stat – și mai cu seamă cele economice – sunt într-o strânsă întrepătrundere cu...