„Banii sunt ochiul dracului”, o expresie care vrea să sublinieze faptul că prosperitatea financiară ar avea valențe negative și ar putea destructura un „univers perfect”, realizabil doar în absența acestor bani. Lăsând la o parte expresiile legate de „partea întunecată” a bancnotelor, s-au creat mai multe mituri în jurul banilor pe care românii le iau ca literă de lege. Cămătăria băncilor, dispariția cash-ului sau fobia de carduri de credit, acestea sunt doar câteva dintre miturile românești legate de finanțe.
1. Vor dispărea banii ”gheață”, iar Banca Central Europeană vrea schimbe cash-ul cu un euro digital
Tema „dispariției plăților cash” a fost una extrem de discutată în spațiul public în contextul modificărilor fiscale care vor duce la limitarea plăților cash către comercianți. Un lucru care a amplificat teama românilor că nu se vor mai putea folosi de banii cash în viitor este datorat și de o „reinterpretare” greșită a unei informații provenite de la Comisia Europeană.
Știrea (N. red: falsă) spunea că reprezentanții Comisiei Europene vor să schimbe banii cash în euro digital. Adevărul este că instituția europeană nu a declarat nicăieri că se interzice plata cash în favoarea unei posibile monede euro digitale. Mai mult de atât, Banca Centrală Europeană susţine o atitudine mai dură împotriva firmelor care refuză să accepte plata cu numerar, în încercarea de a se asigura că monedele şi bancnotele rămân un mijloc sigur de plată.
Citeste si:
Comentând o propunere recentă a Comisiei Europene cu privire la reglementarea plăţilor cu numerar, BCE a apreciat că ar fi bine să fie clarificat faptul că magazinele şi furnizorii de servicii nu pot exclude numerarul ca mijloc de plată. Oficialii UE au propus doar monitorizarea situaţiei şi luarea de măsuri dacă aceste practici devin mult prea răspândite.
2. Banii ținuți „la saltea” sunt un mod sigur de a păstra economiile
Creierul uman funcționează uneori pe modele sigure și apreciază siguranța de multe ori ca pe ceva ce poate controla. Românii fac același lucru și cu banii lor și consideră că aceștia sunt mai în siguranță sub propria saltea decât într-un cont bancar sau un fond de investiții. Cu toate acestea, riscurile sunt mult mai mari de a pierde banii în felul acesta: aici vorbim de riscuri fizice și economice.
Citeste si:
Atunci spunem risc fizic pentru economiile tale trebuie să menționăm faptul că în cazul unui jaf sau a unui incendiu nu poate nimeni să îți asigure sumele rămase în casă. În schimb, în cazul băncilor, acești bani sunt securizați și garantați de schemele de garantare.
Riscul economic se referă la predispunerea banilor de a se devaloriza: atât din cauza inflației cât și a deprecierii valutei în care păstrezi banii. Printre cele mai facile instrumente pe care pot să le folosească românii sunt depozitele bancare sau titlurile de stat. Poți vedea în ACEST articol care este clasamentul dobânzilor în această lună și câți bani poți câștiga dacă păstrezi banii la bancă.
3. Băncile ne fură atunci când ne luăm credite
Românii nu au încredere pe deplin în instituțiile financiare din România, un lucru pus pe seama înșelătoriilor și falimentelor financiare din anii ’90 - FNI, Caritas, Banca Albina, Bancorex, Banca Religiilor, etc. De aici, poate cea mai întâlnită vorbă din popor este aceea că „băncile ne fură”, o expresie adusă în prezent chiar și de autoritățile din România. Președintele ANPC, Horia Constantinescu, a declarat că „dacă există sedii elegante, cămătăria poate avea alt nume” în contextul în care Protecția Consumatorului a amendat 11 bănci din România din cauza „practicilor înșelătoare”.
Citeste si:
Această acțiune, cu toate că a fost aplaudată de o parte dintre românii cu credite, nu este una corectă din punct de vedere economic, conform specialiștilor. Aceștia au explicat de ce s-a înșelat ANPC în acțiunea care le-a costat pe bănci 550.000 de lei. ANPC își motiva amenda prin graficul de rambursare a creditelor: rata era compusă, în primii ani, 25% din soldul principal de rambursat și 75% dobândă și că prin acest mod clienții plăteau preponderent dobândă.
Cu toate acestea, specialiștii spun că acțiunea ANPC este o „aberație”. Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București, a explicat, într-o postare pe pagina sa de Facebook, de ce este a greșit ANPC atunci când a amendat cele 11 bănci.
„O aberație mai mare nici că se putea. Este imposibil matematic să generezi un scadențar în care cele două să curgă în mod egal. De fapt, din lipsă de educație economică elementară au amendat cartea de finanțe. De ce? Pentru că în practică, și în teorie nu există decât 3 modalități de a rambursa o finanțare: plăți egale de principal; anuități constante și tranșă finală, mai puțin utilizată la credite”, explică Cristian Păun.
Citeste si:
Ce lecție putem învăța de aici? Cartea pe care băncile trebuie să o joace „mai corect” este explicarea mai simplistă a termenelor și condițiilor înainte ca o persoană să contracteze un împrumut. Nivelul de transparență al băncilor, dar și modul în care comunică cu clienții trebuie să se îmbunătățească pentru ca românii să își recâștige încrederea în sistemul bancar românesc.
4. Aurul nu se devalorizează
Poate că unul dintre cele mai înrădăcinate mituri financiare este acela că aurului care nu se devalorizează în timp. Cu toate că metalul prețios este considerat unul dintre cele mai sigure refugii pentru economiile pe termen lung, unele șocuri financiare și contexte geopolitice ar putea să modifice valoarea aurului. Spre exemplu, în momentul de față, prețul aurului crește în Egipt pe fondul conflictului din Gaza și al temerilor legate de devalorizarea monedei, conform dailynewsegyp.
Citeste si:
Reversul acestui lucru, momentul în care populația va dori să scape de aur, va determina, în schimb, o scădere a prețului. În momentul în care există vânzări majore de aur pe piață (a celor care și-au făcut rezerve) se pot crea dezechilibre temporare care duc la schimbări rapide ale prețului. Mai mult de atât, Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România, a explicat anterior, într-un interviu wall-street.ro, că inflația și dinamica schimbării politicii monetare a dus la volatilitatea prețului acestui metal prețios.
„Aurul a pierdut din valoare în pofida inflației, acesta fiind prețuit în dolari. Devalorizarea aurului este un rezultat al majorării ratelor de dobândă de politică monetară. Practic, n-a fost activ care să nu piardă din valoarea anul acesta”, a declarat vicepreședintele CFA România.
Citeste si:
5. Cardurile de credit te vor băga în datorii
Un alt mit pe care românii îl poartă în gând și portofel este acela că un card de credit te va băga în datorii. Acest lucru este posibil soar dacă nu rambursezi suma cheltuită de pe acest card în termenul impus de bancă.
Cardul de credit este un produs financiar care oferă o sumă de bani, acordată pe o anumită perioadă de timp, în funcție de înțelegerea clientului cu banca. În momentul emiterii, sunt stabilite și alte detalii precum dobânda, comisioanele sau perioada de rambursare a banilor primiți. Este important de știut că dacă depășești această perioadă de rambursare, ți se percepe o dobândă calculată pe perioada de întârziere.
Cardul de credit este un instrument financiar de mare folos atunci când călătorești în străinătate: atunci când rezervi o cameră de hotel, când vrei să închiriezi o mașină sau când achiziționezi biletele de avion. Majoritatea cardurilor de credit au și funcția de cashback, necesară în cazul anulării biletelor de avion sau a întregii călătorii.
Sursa foto: shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
