Deși este un fenomen larg răspândit în culturile occidentale sau care ne este familiar din producțiile de la Hollywood, anul sabatic începe să devină o practică tot mai des întâlnită și în România. O astfel de pauză în carieră este reglementată și în țara noastră, fiind cunoscută sub numele de concediu sabatic, la care mulți angajați apelează după burnout-uri succesive și deseori ca la o ultimă soluție avută în vedere pentru a nu renunța la respectivul loc de muncă. În România, concediul sabatic este reglementat ca fiind un concediu fără plată.
Concediul sabatic în România – ce este și cum se acordă legal
Anul sabatic reprezintă o perioadă mai mare de timp liber pe care un angajat și-o poate lua, cuprinsă între 3-4 luni sau un an. În România, anul sabatic (sau concediu sabatic, după cum este numit în legislație) este reglementat în Codul Muncii, la capitolul 3, articolul 153, [concediul fără plată].
(1) Pentru rezolvarea unor situaţii personale salariaţii au dreptul la concedii fără plată.
(2) Durata concediului fără plată se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern.Codul Muncii, art 153
Tot Codul Muncii ne arată că refuzul angajatorului de a acorda acest tip de concediu fără plată este abuziv și nejustificat. Pe perioada concediului sabatic se suspendă contractul individual de muncă, angajatul fiind practic neremunerat, însă există și situații în care compania poate acoperi parțial salariul respectivului angajat. Totuși, indiferent de perioada aleasă, angajatul are garanția că după concediul sabatic poate reveni la același loc de muncă.
Citeste si:
Important de precizat este faptul că în ceea ce privește angajații din învățământ, alături de profesori, conferențiari titulari sau directorii de granturi care timp de șase ani consecutivi au gestionat granturi de cercetare şi au activat în aceeaşi instituție universitară, pot beneficia de concediu sabatic în baza Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.
„Ideal ar fi ca acest concediu sabatic să fie planificat, nu provocat de burnout”
În companiile private, situația este ușor diferită. În aceste organizații, concediul sabatic vine ca un beneficiu pentru angajații cu experiență îndelungată în organizația respectivă și se acordă ca urmare a efectului de burnout sau suprasolicitare. Deși discuțiile despre burnout și epuizare emoțională erau noțiuni mai des întâlnite în spațiul public în prima parte a pandemiei, interesul pare să fi scăzut treptat, deși fenomenul încă persistă în viețile angajaților și ale managerilor. După un asemenea impact negativ asupra sănătății fizice, mintale și emoționale, mulți angajatori aleg să ofere un concediu sabatic angajaților, din teama de a nu-i pierde, mai ales într-un an în care retenția este atent analizată de managerii și specialiștii de HR din România.
Citeste si:
Putem spune că din ce în ce mai mulți angajați din România își iau un an sabatic (concediu fără plată), mai ales persoanele care lucrează de mult timp în aceeași organizație. Managerii sunt conștienți că dacă nu le dau posibilitatea angajaților să meargă într-un concediu sabatic aceștia vor demisiona.
Lilia Dicu, business și executive coach
Există, însă și situații în care angajatul își poate lua un concediu sabatic pentru a urma anumite studii, traininguri sau specializări, fie în țară, fie în străinătate sau pentru a se dedica scrierii unei cărți sau călătoriilor. De regulă, companiile mari și multinaționalele includ concediul sabatic în pachetul de beneficii extrasalariale, fiind acordat mai ales celor aflați în poziții de conducere, dar și specialiștilor care lucrează în condiții de muncă extrem de solicitante. Prin urmare, concediul sabatic este echivalentul unui repaus în cariera unui angajat.
Citeste si:
„Ce am văzut la angajații care au fost într-un concediu sabatic a fost că s-au întors mult mai liniștiți, pozitivi, energizați, cu mai multe idei, mai detașați și cu o dorință mare de lucru. Recomandarea mea pentru leaderi sau pentru managerii de HR ar fi să acorde, dacă nu un an sabatic, măcar o perioadă mai lungă de concediu fără plată, pentru că beneficiile asupra companiei pe termen mediu și lung sunt semnificative. Însă, de cele mai multe ori, concediul sabatic nu este luat din pasiune, ci dintr-o oboseală psihică accentuată. Ideal ar fi ca acest concediu sabatic să fie planificat, nu provocat de burnout”, a mai precizat Lilia Dicu, Master Certified Coach, antrenor de minți de business și executive coach.
Într-un an în care angajații încă resimt crizele suprapuse din trecut, alături de creșterea prețurilor la alimente și la utilități, este important ca angajatorii să ofere un confort sporit la locul de muncă, mai ales atunci când nu au posibilitatea să crească salariile, mai spune specialistul.
Citeste si:
„Oamenii nu pleacă întotdeauna dintr-o companie din motive financiare, ci pleacă dacă mediul în care lucrează este ostil, sau se simt neapreciați. Mai ales în vremurile în care inflația este galopantă, este necesar ca firmele să acorde atenție culturii organizaționale și climatului de lucru. Echipele se mențin unite prin dezvoltarea capabilităților leaderului de a comunica, de a avea un grad mai mare de empatie, de a implementa programe de învățare și creștere. Iar acestea nu țin numai de competențe profesionale, ci de abilități umane, care ajută oamenii să își liniștească angoasele și să se poziționeze corect unii față de ceilalți în relațiile interpersonale”, a adăugat Lilia Dicu.
Sursa foto: Pexels
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
