Succesul Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) este pus la indoiala de specialisti, in primul rand din cauza procedurii cel putin discutabile de selectare a managerilor. De asemenea, este neclara strategia investitionala si, in caz de insucces, cheltuielil realizate si imprumuturile contractate ar putea destabiliza finantele publice. In plus, avand in vedere ca Fondul va gestiona resurse semnificative, acesta va reprezenta o sursa clara de rente politice.
Potrivit Legii de infiintare, acest fond va functiona ca o societate complet privata, in afara bugetului de stat, insa cu actionar unic statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice (MFP). Reprezentantii actionarului promit un management profesionist, astfel incat fondul sa fie profitabil si sa nu ajunga sa apese si mai tare pe deficitul bugetar sau pe datoria publica.
In componenta Fondului vor intra 27 de societati la care statul este actionar majoritar, cele mai profitabile, dividendele alocate de acestea si 1,85 de miliarde de lei din veniturile obtinute din privatizari.
Scopul declarat al infiintarii institutiei este acela de a “dezvolta si finanta, din fonduri proprii si din fonduri atrase, proiecte de investitii rentabile si sustenabile, in diverse sectoare economice”.
Multe neclaritati cu privire la proiectele care vor fi finantate
Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari (AAFBR), Iancu Guda este de parere ca, pe langa guvernanta corporativa chestionabila, Fondul in sine nu aduce nimic nou pe piata.
Citeste si:
“Mi se pare un vehicul birocratic, care muta bani dintr-o parte in alta, ceea ce nu face decat sa complice si mai mult lucrurile fata de ceea ce s-ar inpampla astazi in esenta. Practic, distribuirea de dividende de la companii de stat catre alte companii sau proiecte care au nevoie de finantare nu trebuie facuta neaparat printr-un fond in sine. (…) Din ce am observat pana acum, ei (reprezentantii autoritatilor -n.r.) vorbesc de acumulare de dividende, emisiune de obligatiuni, lucruri care se pot face si in prezent prin canalele care exista deja. Nu vad ca aduce ceva nou (…) Au anuntat niste cifre – 10 miliarde de euro valoarea proiectelor finantate, foarte seci. Pe de o parte cifrele legate de valoarea investitiilor sunt extrem de clare, pe de alta parte, lipseste viziunea strategica, adica exact care sunt ptoiectele care urmeaza sa fie finantate, concret”, a explicat Guda pentru wall-street.ro.
Citeste si:
Mai mult, in cazul in care investitiile nu vor fi rentabile, adica proiectele finantate nu se vor putea sustine financiar, cheltuielile realizate si imprumuturile contractate intre timp ar putea sa intre pe deficit bugetar si datorie publica.
Cum nici in actualele conditii Romania nu sta prea bine la incadrarea in tinta de deficit bugetar (Guvernul spune sub 3% din PIB, Iancu Guda estimeaza ca s-ar putea duce la 4% din PIB) o reclasificare a Fondului de catre Eurostat ar putea sa destabilizeze finantele publice, spune presedintele AAFBR.
Investitiile cu scop social sunt excluse
Concret, acest fond va putea sa investeasca in proiecte de interes national (infrastructura, fabrici in domenii deficitare, spitale etc.) insa doar in proportie de 49% din valoarea proiectului (restul trebuie sa atraga dfinantare de la banci, institutii financiare etc.) si doar in proiecte care demonstreaza rentabilitate economica si sustenabilitate financiara! Cu alte cuvinte, proiectele respective trebuie sa fie profitabile. Asadar sunt excluse investitiile cu scop pur social. Asta inseamna ca, spre exemplu, daca Fondul finanteaza constructia unui spital, acesta va functiona in regim privat.
Citeste si:
“Daca ponderea investitiilor Fondului s-ar limita la 40% sau sub acest nivel, ar acorda suficient de multa putere celorlalti investiori (BERD, BEI, sindicate de banci etc.) sa asigure transparenta proiectelor. Acestia ar trebui sa se asigure ca au reprezentanti in managementul executiv, cel care implelemnteaza efectiv proiectele de investitii. In aceste conditii, ar putea fi un mecanism eficient”, a punctat Guda.
Un alt aspect pozitiv identificat de presedintele AAFBR este dat de faptul ca, prin acest fond, lichiditatea acumulata de cateva companii de stat ar putea fi folosita pentru ca acestea sa devina mai puternice, mai regionale, pentru ca acum pierd o groaza de dividende distribuite pentru ca nu au facut investitii pana acum.
In schimb, profesorul de economie, Cristian Paun, este mult mai transant. In opinia sa, noua entitate nu va avea resurse financiare care sa o alimenteze constant (spre deosebire de fondurile din Norvegia sau Emiratele Arabe Unite, care sunt date ca exemplu de autoritati, dar care sunt alimentate permanent din resursele petriliere). In plus, istoria a demonstrat ineficienta cronica a statului in administrarea unor astfel de structuri.
Citeste si:
CNI a investit in modernizarea unor camine culturale
“Statul a experimentat deja ideea de a crea o structura care sa fie interfata pentru proiecte publice de amploare si care sa poata fi parte in diferite parteneriate public – privat. Avem deja Compania Nationala de Investitii care a luat fiinta in 2014 in mod similar cu participarea la capital a unor companii de stat intre care se remarca SNCFR sau Aeroportul Otopeni. Ce a facut aceasta companie semnificativ pentru proiectele mari din Romania? Prea putin. Remarcam de pe site-ul lor ca se ocupa cu modernizarea de camine culturale, modernizarea sediului ANI, modernizare de piete etc. Multe dintre proiecte nu sunt investitii ci, mai degraba, consum de resurse. (…) Inclin sa cred ca acelasi lucru se va intampla si la noua structura birocratica numita pompos Fondul Suveran de Investitii”, scria Cristian Paun intr-o opinie publicata recent.
Citeste si:
Pe de alta parte, scrie profesorul citat, un astfel de fond va gravita, ca si Compania Nationala de Investitii, in jurul politicienilor.
“Indiferent daca alegem sau nu un management privat, politicienii vor avea un cuvant greu de spus. Intr-o tara in care pana si postul de femeie de serviciu dintr-o scoala este politizat, m-as mira sa fie diferit acolo unde resurse importante vor fi redistribuite. Mai mult, daca ne uitam la insuccesul aproape total a managementului privat in companiile de stat, ingrijorarea noastra ar trebui sa fie si mai mare. Atat timp cat managerii privati provin tot din siajul politicienilor, vor executa ordinele acestora fara sa cracneasca. Consecinta: o sumedenie de erori in alocarea resurselor (nu putine) va fi prezenta fara urma de indoiala. Intr-o tara corupta cum este Romania crearea unui astfel de fond intareste puterea politicianului care va depune eforturi semnificative sa controleze direct aceasta ”vaca de muls””, mai spune Cristian Paun.
Citeste si:
Totodata, mai scrie profesorul Paun, Fondul Suveran nu va fi o solutie la companiile de stat capusate in prezent, pentru ca aducerea sub aceeasi umbrela a companiilor de stat ”profitabile”, unele adevarate monopoluri naturale (vezi Hidroelectrica) va crea un monopol si mai mare in care resursele se vor contopi si vor genera rente politice si mai mari si gauri bugetare mai greu vizibile dar mult mai mari.
“Sunt sigur ca, desi este vandut romanilor ca un panaceu la lipsa investitiilor statului si la toate problemele legate de modul in care sunt ratate sistematic obiective de investitii importante, Fondul Suveran de Investitii va incurca si mai mult lucrurile pentru ca nu va avea resursele necesare sa contribuie real la dezvoltarea Romaniei si va fi urgent populat cu rudele si cu prietenii de sprit si voie buna ai politicienilor aflati la butoane. Investitiile sau bunastarea Romaniei nu sunt mizele reale din spatele acestui proiect”, sustine Cristian Paun.
Sursa foto: Dreamstime.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
