Creșterea economică mare din trimestrul I nu ar trebui să trezească un entuziasm prea accentuat, chiar dacă a depășit cu mult prognozele, pentru că ea vine mai degrabă din consum decât din investiții. Mai mult decât atât, datele făcute publice de Institutul Național de Statistică nu sunt definitive, iar acest lucru s-ar putea să aibă o anumită greutate în calculul de ansamblu, spune Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași.
Creșterea economică a României din primele trei luni ale anului 2022 a întrecut cu mult estimările, atât ale instituțiilor și economiștilor din țară, cât și din străinătate, care au scăzut din cifrele pe care mizaseră inițial, din jurul a 4% sau peste 4% la 1,9%-2,9%. Datele pe trimestrul I au înregistrat, de fapt, o cifră de 5,2%.
„Evoluțiile PIB-ului din T1 nu ar trebui privite în mod izolat. De asemenea, nici ca fiind cifre definitive. Vom avea o imagine mai clară când INS va veni cu datele definitive și defalcate pe factori, pe ramuri. Majoritatea analiștilor sunt de părere că această evoluție vine dintr-o creștere mai accentuată a consumului în această perioadă”, a răspuns Bogdan Căpraru într-un interviu exclusiv pentru wall-street.ro.
Aceste motive pot fi argumentate și de datele execuției bugetare care au arătat încasări mai mari, peste așteptări, din TVA pentru luna martie, precum și de retragerile mai mari decât de obicei din bănci și fonduri de investiții în luna martie, bani din care, probabil, o parte s-au dus și în consum, explică economistul.
Citeste si:
Creșterea PIB pe T1 a fost relevată prin date obținute după ce s-au făcut recalculări pentru seria sezonieră ajustată a PIB trimestrial și s-a a schimbării modelul aplicat pentru ajustarea sezonieră, potrivit INS, iar datele nu sunt definitive.
Această creștere însă ar trebui să fie văzută cu mai puțin optimism, din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, pentru că avem creștere economică bazată pe consum și mai puțin pe investiții, cu contribuții la lărgirea deficitului balanței de plăți din cauza importurilor mai mari.
Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „Al.I. Cuza”
Citește și: Mircea Coșea: Inflația reală este de fapt 20-22%. Creșterea economică mare a României a fost iluzorie
Oamenii se tem de noi scumpiri și își fac rezerve, astfel nevoia de calm persistă
De asemenea, creșterea înclinației spre consum într-un termen scurt, susținută și prin renunțarea la o parte din economii, arată că populația, agenții economici și-au format anticipații inflaționiste și cumpără, făcând chiar stocuri, de teama scumpirilor viitoare, în viziunea finanțistului.
Citeste si:
Acest fenomen a fost invocat și de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la lansarea Raportului asupra inflației, sugerând că ar trebui să ne calmăm și să nu întreținem inflația, mai ales prin comportament de panică.
„Trebuie să ne amintim că tot în această perioadă am avut brusc cozi la stațiile de carburanți și la magazinele alimentare, unde populația s-a îngrămădit să cumpere produse de bază, sub presiunea unui sentiment de panică (care s-a dovedit a fi nejustificat). Important este să vedem și datele pe trimestrul al doilea, să vedem dacă trendul se menține”, spune Căpraru.
Evoluția peste așteptări a PIB pe primul trimestru poate fi explicată într-o oarecare măsură și de un ușor efect de bază, ținând cont că în trimestrul IV al anului 2021, România a înregistrat o încetinire a creșterii PIB, o scădere de 0,1% față de trimestrul III.
Citeste si:
E posibil ca în trimestrul II suflul consumului să fie scăzut ca urmare a impactului negativ asupra puterii de cumpărare a românilor, din cauza facturilor mari la energie și a scumpirilor, în special a produselor din coșul zilnic
Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „Al.I. Cuza”
Cum va evolua inflația în 2022
În ce privește inflația, orice estimare ar fi foarte dificilă, deoarece sunt mulți factori din exterior, care nu pot fi controlați și anticipați, cum ar fi evoluția prețurilor la energie, situația distorsiunilor pe lanțurile de aprovizionare, conflictul dintre Rusia și Ucraina etc., consideră Căpraru.
„Privind factorii interni, contracararea efectului inflaționist nu depinde doar de măsurile BNR, iar măsurile BNR nu pot substitui ceea ce ar trebui să facă alți poli din economie în acest sens”, spune economistul.
Citeste si:
Oricât de ferme ar fi intervențiile pe dobânda de politică monetară, fără o coordonare cu politicile fiscal-bugetare, rezultatele vor fi sub cele așteptate, în viziunea lui Căpraru.
„Să nu uităm că avem deficite gemene și nevoi de acoperire a datoriei publice în creștere. Astfel, depinde foarte mult de măsurile guvernamentale, în special cele care privesc consolidarea fiscal-bugetară. Aceste măsuri nu trebuie să trateze doar efectele inflației, ci și cauzele acestora. De asemenea, ele trebuie să fie sustenabile pe termen lung și să crească capacitatea de reziliență a economiei”, potrivit profesorului de economie.
Citeste si:
Degeaba compensăm facturile la energie, daca nu avem acțiuni concrete de creștere a ofertei de energiei, prin dezvoltarea capacităților de producție, mai ales de energie regenerabilă, și reducerea dependenței de importuri
Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „Al.I. Cuza”
Totodată, trebuie atenuate anticipațiile inflaționiste, a percepției publicului larg că prețurile vor crește pe un termen mai lung. În același timp, creșterea veniturilor salariale trebuie privită cu echilibru, pentru că tocmai aceste creșteri pot întreține inflația, avertizează finanțistul.
Acolo unde este necesar și este atins pragul de subzistență, trebuie intervenit
Bogdan Căpraru, profesor de Finanțe, Universitatea „Al.I. Cuza”
Aceste considerații aparțin în întregime lui Bogdan Căpraru, în calitate de profesor de finanțe și nu implică în niciun fel instituțiile din care face parte.
Sursa foto: Bogdan Căpraru
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
