Lovitura supremă asupra Rusiei ar fi tăierea importurilor de gaze din partea Uniunii Europene, pentru că aceste tranzacții aduc dolari și euro Moscovei, afectând însăși sancțiunile prin care se urmărește zdruncinarea economiei rusești, este de părere Alexandra Smedoiu, președinte al Societății CFA România.
Smedoiu consideră că sancțiunile Vestului împotriva Rusiei sunt fără precedent ca severitate și au fost luate într-un timp foarte scurt, au fost niște decizii foarte importante și rapide care s-au luat, practic, „peste weekend”, însă efectele nu se văd imediat la magnitudinea pe care o așteptăm, pentru că economia Rusiei este diferită de economiile pe care le cunoaștem. Probabil că rușii se pregăteau de sancțiuni.
„Cu siguranță că economia Rusiei nu se va proteja la nesfârșit și vedem deja efecte ale sancțiunilor: devalorizarea rublei, care ar fi fost probabil și mai abruptă fără intervenția băncii centrale de la Moscova, probabil și căderea bursei rusești, pe care nu o putem evalua pentru că este blocată. Cu siguranță aceste lucruri se vor vedea într-un interval scurt spre mediu”, a declarat Alexandra Smedoiu, într-un interviu pentru Wall-Street.ro
Citeste si:
Smedoiu mai susține că economia Rusiei nu are un deficit de cont curent, ea exportă mai mult decât importă. Totodată, a avut rezerve valutare semnificative, iar nu toate au fost în dolar și euro, o parte fiind în yen (moneda chinezească). Acest lucru a dat posibilitatea rușilor de a susține rubla chiar și când activele în dolari și euro au fost blocate de Banca Centrală Europeană și de SUA. Sunt niște avantaje intrinseci ale economiei Rusiei care au protejat-o într-o anumită măsură.
După toate sancțiunile impuse, trebuie să vedem dacă va urma lovitura supremă asupra Rusiei: tăierea importurilor de gaz, care este greu de coordonat și de pus în practică chiar la nivel global.
Alexandra Smedoiu, președinte CFA România
Până la acest moment, Statele Unite și Marea Britanie au renunțat la importurile de gaz rusesc, însă cele două puteri nu erau printre țările considerate cu adevărat dependente de Rusia în privința aceastei resurse strategice. Chiar zilele trecute, Guvernul german a afirmat că ar intra în recesiune dacă ar renunța la gazul Moscovei.
Citeste si:
„Ar fi o lovitură pentru toată lumea din care ne vom reveni mai ușor sau mai greu în funcție de alternative. Pe de altă partre trebuie să realizăm cu toții că tranziția spre alte tipuri energii, inclusiv spre energii mai verzi precum gazul lichefiat, ele nu se pot face peste noapte, nu e vorba de 3-6 luni, ci în 5-10 ani", mai spune Smedoiu.
De aceea un impact precum o asemenea măsură s-ar vedea imediat în prețul gazului și al petrolului cu consecințe resimțite în toate economiile, deci în toate buzunarele. Pe termen lung va genera în schimb investiții care vor aduce un viitor mai verde și independența
Suntem protejați de apartenența la UE, dar bugetul va fi chinuit
Din punct de vedere economic suntem oarecum izolați de efectul relației directe cu Rusia și cu companiile rusești mulțumită apartenenței la UE și faptului că schimburile noastre comerciale sunt cu țări din Uniune. Nu vom fi însă protejați de o inflație accelerată provenită din zona de materii prime.
Citeste si:
Decizia Guvernului României de a prelungi pentru un an plafonările și compensațiile la energie din momentul în care acestea urmau să expire, la 1 aprilie, este una care va pune presiune mare pe buget, însă este tot atât de necesară pentru binele populației.
Ne aflăm într-o confluență nefastă: liberalizarea prețurilor la energie cu situația geopolitică mondială care va genera creșteri de prețuri. Continuarea schemei de plafonări și compensații la energie va consuma probabil o bună bucată din bugetul României, însă riscurile sociale ar fi prea mari dacă populația nu ar fi ajutată.
Alexandra Smedoiu, președinte CFA România
Pentru 2022 estimările deficitului bugetar sunt de 6% din PIB, dar acum este posibil să depășim această valoare. În UE un deficit acceptat este de 3%, dar în ultimii doi ani s-a renunțat temporar la această cifră pentru că toate țările UE au acordat sprijin pentru traversarea pandemiei.
Citeste si:
Cei 3% rămân însă un standard privind sănătatea economică a unei țări, iar România va avea „în cel mai bun caz” un deficit bugetar dublu față de acest standard, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de eforturi pentru diminuarea acestei probleme.
Cu siguranță bugetul României va fi chinuit de plățile compensațiilor, precum și de alte plăți care se acumulează în timp: pensiile, unde numărul pensionarilor crește, dar și cheltuielile aparatului bugetar. Sunt vulnerabilități pe care țara noastră le avea deja, iar acum este o presiune suplimentară.
Alexandra Smedoiu, președinte CFA România
Primii afectați de război sunt investitorii, dar restul populației vine din urmă
Primii care sunt afectați de un conflict precum cel din Ucraina sunt investitorii, însă efectele negative ale războiului ajung în cele din urmă și la populațiile țărilor ai căror investitori sunt nevoiți să se retragă.
Citeste si:
„Este o problemă de temporizare: În primul rând, vor fi afectați investitorii, însă în cele din urmă efectele războiului se vor vedea și către populație. Primii care reacționează la știri sunt investitorii, cei care fac afaceri cu Rusia. De asemenea, investitorii care au economiile în euro, în dolari sau în alte valute și care se uită la riscurile geopolitice din această zonă”, a declarat președintele CFA România.
Deținătorii de capitaluri pot să pună o pauză investițiilor pe care le au în derulare, tranzacțiilor pe care doreau să le desfășoare pentru a vedea ce evoluție au lucrurile. Ulterior pot să recurgă și la acțiuni cu consecințe mult mai directe cum ar fi retragerea investițiilor, așa cum s-a întâmplat cu mai multe companii deja.
Citeste si:
Activele considerate sigure sunt titlurile de trezorerie în monedă americană sau chiar și în zona euro, active care au o valoare intrinsecă, cum ar fi aurul sau chiar și proprietățile imobiliare pot asigura acest efect în piețele stabile și nu în ultimul rând partea de materii prime. Acestea sunt activele către care fug banii investitorilor în vremuri precum cele actuale.
Alexandra Smedoiu, președinte CFA România
Toate aceste lucruri vor avea în cele din urmă un impact asupra populației, fiindcă, dacă investițiile se diminuează, nu se mai creează la fel de multe locuri de muncă ca în mod normal, salariile stagnează. Cuplate cu inflația mare provenită din scumpirile la energie, ele vor pune, în cele din urmă, presiune pe bugetul familiei, mai spune Alexandra Smedoiu.
Sursa foto: Delloite România
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
