2022 a fost anul în care am atins vârful crizei energiei. Cât de profitabile au fost însă afacerile în acest domeniu în România, în contextul volatilității prețurilor și intervențiilor constante – și nu întotdeauna oportune – ale statului în piață?

I-a îmbogățit criza pe producătorii de energie?

În cazul producătorilor de energie din România, datele ANRE privind piața angro arată că avem doar patru producători mari, cu cote de piață de peste 10%. Trei dintre ei sunt companii controlate de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Al patrulea, OMV Petrom, este privat dar nu am inclus datele deoarece ele nu sunt defalcate pe domenii de activitate, deci sunt irelevante pentru piața energiei electrice. Gigantul are o cotă de piață de aproape 12%, operând centrala de la Brazi.

Am inclus, în schimb, date de la producători mai mici: Elcen (Electrocentrale București, proaspăt ieșită din insolvență, cu o cotă de piață de 3%), Enel Green Power Romania (2,44%), EDPR România (2,3%), Tomis Team, Ovidiu Development (ambele CEZ) și Verbund Wind Power, cu cote în jur de 1%.

Tendința generală a fost de creștere, dar este evident că marii producători au fost mult mai avantajați. Cazul CE Oltenia este totuși atipic: compania a obținut profit, în principal, pe hârtie, din banii primiți de la stat pentru achiziționarea certificatelor de emisii. De asemenea, a putut păstra dividendele, în loc să le verse statului.

Cât despre EDPR România, producătorul portughez, al treilea cel mai mare investitor în energia verde din țara noastră, a anunțat că va demara o acţiune în justiţie împotriva taxelor impuse de Guvern. Ca urmare, nu avem încă date pentru 2022.

Furnizorii, vinovații de serviciu

Dacă ne uităm la furnizori, însă, situația nu arată deloc bine. Scoși țapi ispășitori de către mulți politicieni pentru scumpirea energiei și văzuți ca ”niște speculanți care încearcă să facă bani pe seama poporului”, în realitate aceste companii au ieșit, în general pe minus. Am omis din listă companii ca Hidroelectrica sau OMV Petrom, unde nu se pot defalca veniturile din furnizarea de energie de alte venituri.

Furnizorii, a căror marjă de profit era oricum destul de mică – undeva la 5% din factură – au fost de fapt cei mai afectați de scumpirea energiei. Statul nu le-a recunoscut toate pierderile cauzate de intervențiile în piață, iar atunci când a făcut-o, a întârziat cu decontarea. Ca urmare, 2021 și 2022, care potrivit politicienilor au fost ani în care furnizorii s-ar fi îmbogățit din facturile românilor, arată mai degrabă a ani negri pentru acești jucători din piața de energie.

Revirimentul spectaculos al Electrica Furnizare vizibil în grafic în 2022 vine, de fapt, din decontul plafonării facturilor. Practic, compania și-a recuperat de la stat o parte din pierderile cauzate de această politică prin care i s-a impus să vândă energia mult sub prețul la care o cumpărase. De fapt, singurul furnizor care a profitat din plin de criza energiei a fost Hidroelectrica, deoarece este și producător – iar producția sa depășește mult cererea pe partea de furnizare.

”Din păcate, noi suntem vinovatul de serviciu. Noi emitem facturile către consumator, deci orice înjurătură, indiferent că e pentru distribuție, pentru transport, pentru cei care emit reglementările, e transmisă către furnizori. În ultimul timp am observat același lucru și din parte din partea autorităților care au considerat că este comod ca furnizorul să fie vinovatul de serviciu”, spune Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România.

În cazul transportului, lucrurile sunt simple, aici existând un monopol natural al Transelectrica. Compania de stat a avut în 2022 cel mai mare profit din istoria sa, de peste jumătate de miliard de lei, în vreme ce în 2021 nu ajungea nici la 450 de mii de lei.

Distribuitorii, profit din majorări viitoare

În fine, la partea de distribuție se poate vedea cum pentru toți operatorii, 2021 a fost un an slab, majoritatea recuperând în 2022. Aceste companii nu acționează însă independent; ANRE stabilește politica de investiții și direcțiile principale de investiții ale distribuitorilor, care depind de tarifele de distribuție incluse în facturi.

Tarifele de distribuție reprezintă prețul serviciului de distribuție a energiei sau gazelor, iar costurile au crescut în criză din cauză că distribuitorii – care nu sunt și producători - au fost nevoiți să cumpere la prețuri mari energia necesară pentru funcționarea rețelei de distribuție. Apoi, pentru de un an de zile, începând din aprilie 2022, tarifele au fost înghețate în contextul crizei energiei.

Citeste si:

    Uneori, profiturile declarate de companiile din acest sector sunt scriptice: de pildă, Vreme de un an de zile, din aprilie 2022, tarifele au fost înghețate, grupul Electrica (din care face parte DEER), a trecut la încasări sume provenind din capitalizare, care nu au fost efectiv încasate de companie, ci vor veni tocmai din viitoarele majorări ale tarifelor de distribuție. Ca urmare, deși teoretic avea un profit spectaculos, de fapt grupul a fost nevoit să se împrumute de la BERD.

    Sursa foto: wall-street.ro

    Abonează-te pe

    Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

    Despre autor
    Radu Pircă
    Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

    Te-ar putea interesa și:



    Mai multe articole din secțiunea Companii »


    Setari Cookie-uri