Vorbim despre hidrogen verde, pompe de căldură, parcuri solare pe apă și alte concepte futuriste, dar în continuare aproape jumătate dintre români se încălzesc cu lemne. Cu toate că sunt o sursă de energie atât de importantă la noi, sobele sunt un subiect neglijat, în comparație cu centralele pe gaze, care au devenit inamicul public numărul 1. Cât lemn ardem în ele, de fapt, și care sunt consecințele? Și ce loc are lemnul în strategiile de tranziție la energie verde?
Potrivit Ministerului Energiei, din totalul gospodăriilor din România care sunt efectiv locuite - estimat la 7,5 milioane - cele mai multe se încălzesc cu lemne. Ar fi vorba de aproximativ 3,5 milioane de locuințe, în principal în mediul rurale. În schimb, doar o șesime din gospodării sunt racordate la sisteme de încălzire centralizate – 1,2 milioane, dintre care 600.000 în București – iar 2,5 milioane se încălzesc cu gaze naturale, fie în centrale de apartament, fie în sobe. Restul locuințelor sunt încălzite cu păcură, motorină, GPL sau energie electrică.
București, poate singura capitală din UE cu sobe
Mai mult de 80% dintre românii din mediul rural se încălzesc cu lemne, dar și în urban există sobe în multe gospodării, chiar și în Capitală. ”Bucureştiul este printre puţinele capitale sau poate singura unde încă există încălzire rezidenţială cu lemne de foc, exact aşa cum se întâmpla la 1700. În acelaşi fel se încălzesc o parte din locuitorii municipiului Bucureşti şi din zonele limitrofe”, afirma fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna.
Citeste si:
”Principala formă a biomasei cu destinație energetică produsă în România este lemnul de foc, ars în sobe cu eficienţă redusă”, avertizează ministerul Energiei. Or, dintre toate sursele de producere a căldurii, arderea la scară mică a lemnului (și cărbunelui) generează cea mai multă poluare, arată un studiu recent realizat de European Environmental Bureau și Green Transition Denmark.
Soba, de 200 de ori mai poluantă ca un camion
Aproximativ jumătate din emisiile de particule în suspensie și funingine din UE provin de la încălzirea cu lemne. Conform aceluiași studiu, o sobă veche pe lemne generează 1.329 de grame de emisii de particule/GJ, o sobă pe lemne ”ecologică”, modernă, produce 375 de grame de emisii de particule/GJ, iar un TIR vechi, 6,25 grame. Altfel spus, chiar și cele mai noi sobe, care respectă standardele din Directiva EcoDesign, poluează de 60 de ori mai mult ca un camion vechi. Iar cele de teracotă, așa cum sunt majoritatea sobelor din România, poluează de peste 200 de ori mai mult.
Citeste si:
Nu e tocmai uluitor că, potrivit calculelor experților. costurile pentru sănătate ale folosirii sobelor cu lemne sunt enorme – de peste 20 de ori mai mari decât în cazul centralelor pe gaze. Iar asta excluzând consecințele tăierii pădurilor, fiindcă lemnele trebuie și ele să vină de undeva.
Statistici și fum
Surprinzător, în multe statistici UE lemnul apare cumva într-o lumină pozitivă, ca o sursă de energie regenerabilă, ba chiar una care poate reduce efectul de seră. Mai mult, este supraevaluat ca sursă de energie, pentru că atunci când este ars într-o sobă sau șemineu, mai puțin de o treime din energia pe care o conține devine căldură; restul e fum, spun experții.
Dar, deoarece în statisticile europene figurează energia primară a lemnului (adică cea potențială) și nu cea finală, pare că arzându-l am putea chiar atinge țintele privind energia regenerabilă. În realitate, însă, lemnul este extrem de ineficient și poluant, astfel încât, cu cât îl folosim mai mult, cu atât ne îndepărtăm mai tare de aceste ținte.
Citeste si:
Pe de altă parte, nu este adevărat nici că UE ar vrea să ne interzică lemnele de foc, așa cum se lansase un zvon în 2021. Teoretic, ar fi trebuit doar să renunțăm la ajutoarele de stat pentru achiziționarea de lemn de foc – dar nici asta nu se întâmplă, dat fiind că poate fi cumpărat folosind cardurile de energie.
Cheia decarbonizării: să nu mai băgăm lemne în sobă
În cazul României, dacă am renunța la lemne și le-am înlocui chiar și cu centrale pe gaze am putea decarboniza mult mai ușor sistemul energetic și reduce astfel poluarea. Astfel am mai putea amâna închiderea unor termocentrale care sunt încă utile, în principal pentru echilibrarea sistemului, dar și pentru securitatea energetică.
”În mixul energetic primar național, 35% este reprezentat de energia termică. Cele mai ușoare metode de decarbonizare sunt aici, pentru că, ce mare lucru să renunțăm la a băga lemne în foc? 17% din totalul energiei consumate în România este reprezentat de lemne de foc”, a explicat Cosmin Păcuraru, expert în domeniul securităţii şi politicilor energetice.
Citeste si:
”Este așa de simplu de a decarbonifica toată energia din România numai acționând asupra producției și consumului de energie termică încât nici n-ar trebui să mai discutăm despre decarbonificar a producției de energie electrică. Energia electrică reprezintă doar 21% din mixul primar național al României, pe locul doi după energia termică, care are 35% urmând transporturile, cu 27% ”.
Centrale pe gaze vs. sobe pe lemne
Chiar și centralele de apartament, oaia neagră a ecologiștilor, poluează mult mai puțin ca o sobă. O centrală pe petrol produce 6 grame de particule fine/GJ, iar una pe gaze, 0,1 grame. În schimb, chiar și cele mai moderne centrale cu peleți de lemn produc 55 de grame de particule fine/GJ. În ce privește emisiile CO2, o sobă modernă generează mai mult decât dublul dioxidului de carbon produs de o centrală de apartament ca să producă la fel de mult căldură.
Citeste si:
Nu e de mirare că și noul ministru al Mediului nu mai consideră o prioritate să scăpăm de centralele de apartament pe gaze, ci ar prefera ca acestea să înlocuiască sobele pe lemne. Așa că a amânat proiectul predecesorului său privind interzicerea centralelor în imobilele noi
Milioane de copaci ajung în sobe
În plus, pădurile ar trebui să capteze dioxidul de carbon. Doar că, dacă le tăiem pentru lemn, devin parte a problemei, nu a soluției. În România, potrivit datelor INS, în 2021 lemnul pentru foc a depășit 6,4 milioane de metri cubi – o scădere, totuși, față de anul 2000, când erau 7,6 milioane mc.
Chiar și așa, vorbim despre mai mult de o treime din lemnul tăiat oficial și care ar putea fi înlocuit cu alte soluții de încălzire. Ca să aveți un termen de mărime: un copac pe care îl poți înconjura cu brațele produce, în medie, un metru cub de lemn. Deci vorbim de milioane de copaci care ajung anual în sobele românilor pentru a produce o energie scumpă, poluantă și ineficientă.
Citeste si:
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
