Aproape 40 de persoane, martori in dosarul "Frauda la referendum, au aratat vineri, la instanta suprema, ca desi sunt semnaturile lor pe listele electorale, nu au votat, unii spunand ca erau plecati din tara. Instanta suprema a citat pentru vineri 38 de martori din dosarul "Frauda la referendum", in care sunt judecati vicepremierul Liviu Dragnea si alte 74 de persoane.
Persoanele citate s-au prezentat si au aratat, pe rand, in fata judecatorilor ca desi semnaturile lor se regasesc pe listele de votare, ei nu au fost prezenti la referendumul din 29 iulie 2012. Unul dintre martori a spus ca nici el si nici sotia si fiica lui nu au fost prezenti la vot, insa in dreptul numelor lor sunt semnaturi. Acesta a spus ca semnaturile nu pot fi ale lor, pentru ca nu s-au prezentat la vot, sotia si fiica lui fiind chiar plecate in Anglia.
Un alt martor a aratat ca si semnatura sa se regaseste pe lista de votare verificata de procurorii anticoruptie, dar el nu a votat, fiind plecat atunci in Italia. Alti martori au spus ca au votat la referendumul din 2012, dar nu la sectiile de votare la care sunt arondati, ci in localitatile in care se aflau in acea zi, astfel ca semnaturile lor nu trebuiau sa se gaseasca pe listele de votare din judetul Teleorman.
Citeste si:
Instanta ii audiaza si pe sotii Marius si Simona Predut, primii condamnati in acest dosar, dupa ce si-au recunoscut faptele.
Liviu Dragnea nu s-a prezentat la termenul de vineri al procesului. Sotii Marius Marinel si Simona Cristina Predut, trimisi in judecata in dosarul "Frauda la referendum", au fost condamnati, in 27 ianuarie, la cate un an si patru luni de inchisoare cu suspendare.
Instanta suprema a inregistrat in 7 octombrie 2013 dosarul "Frauda la referendum", in care au fost trimisi in judecata Liviu Dragnea si alte 74 de persoane, si a stabilit primul termen in 18 februarie 2014. Ulterior, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis o cerere a DNA si a preschimbat primul termen in dosarul "Frada la referendum", stabilind ca judecarea in aceasta cauza sa inceapa cu trei luni mai devreme, respectiv in 15 noiembrie. Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, in prezent deputat si vicepremier, a fost trimis in judecata pentru infractiunea de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Citeste si:
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
Citeste si:
"Infractiunile retinute in sarcina persoanelor implicate in desfasurarea procesului de votare - presedinti si membri ai sectiilor de votare - au constat in principal in aceea ca ei si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, inlesnind falsificarea listelor electorale (atat liste permanente cat si liste suplimentare), prin adaugarea de persoane care nu au facut cerere de vot cu urna mobila, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau in Romania la data referendumului, prin contrafacerea materiala a semnaturilor acestora si introducerea in urne a unui numar de voturi corespunzator semnaturilor falsificate. In acest fel, numarul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obtinute prin falsificarea semnaturilor", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.
Citeste si:
Procurorii au mai aratat, in rechizitoriu, ca Liviu Dragnea a incercat sa intarzie cat mai mult trimiterea in judecata, a facut numeroase cereri de amanare a prezentarii probelor, nu a dorit ascultarea interceptarilor si a avut o conduita "dilatorie". Acestia precizau ca pentru ceilalti invinuiti, prezentarea materialului de urmarire penala a durat aproximativ trei saptamani, in timp ce, in cazul lui Dragnea, procedura a inceput la 18 iunie si nu s-a incheiat pana la trimiterea dosarului la instanta.
"Avand in vedere cronologia desfasurarii acestei activitati de prezentare a materialului de urmarire penala, se considera ca termenul acordat pentru finalizarea acestei activitati este unul rezonabil, astfel incat dreptul la aparare nu a fost golit de continut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuala a invinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, in mod indiscutabil, una de tergiversare a incheierii acestei proceduri mai sus mentionate (raportat la atitudinea procesuala a celorlalti 78 coinvinuiti se poate face o constatare simpla, respectiv faptul ca pentru toti ceilalti 78 de invinuiti materialul de urmarire penala strans in cele 84 de volume a fost prezentat acestora in aproximativ trei saptamani, si anume in perioada 14 mai - 4 iunie, in timp ce pentru invinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a inceput in ziua de 18 iunie si nu s-a incheiat nici pana in prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)", a aratat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea in judecata a lui Dragnea.
Citeste si:
Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmarire penala care il vizau in mod direct, insa, ulterior, nu a dorit sa asculte interceptarile telefonice.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
