Creșterea taxelor | Biriș pune punctul pe ”i”: Pierdem miliarde din PNRR sau supărăm mediul de afaceri?

Pus în fața unui deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul României are în prezent de ales: crește impozitele și își pune în cap întreg mediul de afaceri sau riscă să piardă miliardele de euro, fonduri europene prevăzute în PNRR? Chiar dacă sunt nepopulare, modificările fiscale ar putea rezolva problema deficitului și ar da undă verde României pentru a accesa banii de la Bruxelles, consideră avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș.

Primul punct de pe agenda politicienilor în acest moment este reducerea cheltuielor și introducerea unor modificări fiscale care să aducă bani la buget, ideile guvernului pe acest subiect fiind deja creionate într-un draft, nepublicat încă oficial, ce conține peste 50 de măsuri, potrivit premierului Marcel Ciolacu.

Una dintre problemele cele mai mari cu care se confruntă România în momentul de față este riscul de a nu putea accesa banii din fondurile PNRR, lucru condiționat de un anumit nivel al deficitului bugetar. Țara noastră și-a luat angajamente în cadrul PNRR potrivit cărora ținta de deficit de 3% din PIB nu va fi depășită, lucru destul de greu de realizat ținând cont că acesta a ajuns deja la nivelul de 2,33% din PIB. Deficitul bugetar după primele cinci luni ale acestui an este de 37 mld. lei, aproape jumătate din toată suma pe care a propus-o Guvernul României pentru finalul de an, conform raportului macroeconomic pe 2023.

Citeste si:

Pentru a putea rezolva problema acestui deficit, Guvernul a anunțat o serie de măsuri care vizează scăderea cheltuielilor statului, dar și o serie de modificări fiscale.

„Problema principală cu care se confruntă România este riscul de a pierde fondurile europene. Cred că se va rezolva această problemă (n.red: de a nu pierde banii din PNRR), dar, din păcare, vor mai exista modificări. Eu sunt convins că vor fi mult mai multe decât ce s-a anunțat până acum. Cu toate acestea, nu putem comenta aceste măsuri până nu le vedem publicate în Monitorul Oficial”, a declarat Gabriel Biriș.

Partea plină a paharului: De data aceasta, guvernul nu mai taie banii din investiții

Cu toate că problema actuală cu care se confruntă România este rezultatul unor măsuri fiscale inadecvate luate anterior, avocatul Gabriel Biriș subliniază faptul că, de această dată, Guvernul a luat (și) o măsură bună. Acesta a explicat că, pentru prima dată, Guvernul nu a încercat să taie doar din investiții pentru a reduce deficitul bugetar.

Citeste si:

„Aș vrea totuși să punctez un lucru bun, fiindcă nu sunt așa multe. Este una dintre foarte puținele dăți când Guvernul încearcă să rezolve o criză bugetară acționând la ambele capete: prin reducere de cheltuieli și nu numai prin reducerea de investiții. Se încearcă să se pună în balanță interesele aparatului birocratic cu interesele contribuabililor”, subliniază avocatul.

Una dintre metodele prin care s-ar putea umple golul din buget ar fi eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul IT, cel al construcțiilor și în agricultură. Biriș consideră că toate aceste facilități sunt un „cancer” pentru economie și că angajații din sectoarele vizate nu ar trebui să se plângă de eliminarea excepțiilor.

„Una dintre marile probleme ale legislației noastre fiscale este că sunt mult prea multe tratamente preferențiale. Toate aceste scutiri și excepții sunt un «cancer». Acestea vor exista în continuare, dar vor fi mai puține. Este imoral să te plângi că ți se elimine niște privilegii în vremuri de astea grele. Eliminarea acestor excepții nu vor rezolva o problemă bugetară, dar rezolvă liantul care face dintr-o populație o națiune”, subliniază Gabriel Biriș.

Citeste si:

Mediul de afaceri, cel mai afectat de noile modificări fiscale

Modul în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar vizează pe o parte reducerea cheltuielilor statului, dar și niște modificări fiscale. Conform avocatului Gabriel Biriș, aceste măsuri vor afecta mediul de afaceri din România. În ceea ce privește reducerea cheltuielilor, Marcel Ciolacu a anunțat:

eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate;
acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut;
reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale;
tăierea unor ”sporuri nejustificate”;
în companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere;
comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente.

În ceea ce privește modificări fiscale din draftul inițial redactat de guvern, s-au evidențiat următoarele schimbări, dar aceste date nu sunt încă oficiale:

Citeste si:

impozitarea câștigurilor din transferul titlurilor de valoare și din operațiuni cu titluri de valoare derivate cu 3-5%, în funcție de ritmul tranzacțiilor;
scutire de impozitul pe venit persoane fizice, pentru veniturile realizate din salarii și ca urmare a desfășurării activității din sfera IT pentru venituri de până în 10.000 lei pe lună. Scutirea se aplică dacă persoana care realizează venituri are contract cu un singur angajator;
impozit suplimentar pentru imobile cu valoarea de piață de peste 500.000 euro;
limitarea cheltuielilor deductibile ale companiilor;
cotă de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române;
noi cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor;
Impozit de 10% pe veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor.

IMM-urile spun că vor urma noi scumpiri dacă guvernul modifică taxele

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) atrage atenția că, în această perioadă caracterizată prin încetinirea economiei și menținerea inflației la un nivel ridicat, este inoportună adoptarea de măsuri fiscale care au ca efect suprataxarea firmelor și eliminarea stimulentelor aplicate anumitor domenii ce aveau ca scop dezvoltarea economică și creșterea consumului.

Citeste si:

Rezultatele la care se așteaptă CNIPMMR în cazul implementării unor astfel de măsuri fiscale:

scădere economică ca urmare a restrângerii activității economice sau chiar a închiderii acesteia de către antreprenori din cauza imposibilității susținerii taxelor și impozitelor;
creșterea prețurilor ca urmare a transferării de către agenții economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori;
creșterea ratei inflației;
scăderea consumului;
creșterea ratei somajului ca urmare a disponibilizărilor pe care societățile vor trebui să le facă în contextul închiderii sau reducerii activității economice;
reducerea veniturilor la bugetul de stat, efect general, deoarece în contextul scăderii consumului, închiderii firmelor și disponibilizărilor de personal, statul va avea de colectat mai puțin TVA, taxe pe forța de muncă și impozit pe venit.

Solicitările CNIPMMR:

Citeste si:

Guvernul să asigure stabilitate și predictibilitate în ceea ce privește politica fiscală, iar măsurile noi să fie anunțate cu cel puțin 6 luni înainte de aplicarea lor;
Măsurile fiscale să fie adoptate doar după consultarea mediului de afaceri și realizarea analizelor de impact necesare;
Guvernul să reducă cheltuielile bugetare prin restrângerea și eficientizarea aparatului de stat; conform recomandărilor de țară, să crească gradul de colectare a taxelor și impozitelor și să eficientizeze colectarea acestor prin combaterea economiei subterane și a muncii nedeclarate; să taxeze profiturile făcute de firme în diverse domenii pe seama consumatorilor (taxarea generatorilor de inflație); taxarea repatrierii profiturilor; taxarea pensiilor speciale etc.
Creșterea investițiilor publice;
Susținerea afacerilor existente prin asigurarea de grant-uri de investiții pentru IMM-uri;
Reiterăm faptul că întreprinderile mici și mijlocii produc peste jumătate din valoarea adăugată a țării și oferă 2/3 din locurile de muncă, prin taxele și impozitele plătite asigurând un venit predictibil la bugetul de stat, iar “schimbarea regulilor în timpul jocului” nu ar duce decât la destabilizarea acestei structuri importante din cadrul economiei naționale.