Cei mai mulți angajatori din România care declară locurile de muncă vacante la ANOFM pun la bătaie joburi pentru personal necalificat sau pentru români care au absolvite studii primare sau gimnaziale, a declarat Marcel Miclău, secretar general ANOFM, în cadrul conferinței HR 2.0- Piața muncii între prudență și încetinire economică, organizată de wall-street.ro.
„Întotdeauna zona de vest, centru, București și Ilfov sunt zone dezvoltate unde cu precădere avem un deficit major de forță de muncă. În sud, sud-est și est sunt zone unde avem un deficit de locuri de muncă și avem forța de muncă disponibilă, dar nu întotdeauna calificată. Aici aș face o mențiune - din totalul de locuri de muncă scoase de angajatori, circa 60% sunt pentru muncă necalificată sau pentru studii primare și gimnaziale”, a declarat Marcel Miclău, secretar general ANOFM.
La finalul lunii februarie, rata șomajului în România a ajuns la 3,06%, în ușoară creștere comparativ cu luna anterioară cu 0,08 puncte procentuale, potrivit datelor de la ANOFM. Numărul total de şomeri la finele lunii februarie 2024 a fost de 246.701 de persoane, dintre care 56.704 au fost şomeri indemnizaţi şi 189.997 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 940 de persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a crescut cu 7.826 de persoane faţă de luna precedentă. Pe medii de rezidenţă, numărul şomerilor de final de februarie se prezintă astfel: 70.270 şomeri provin din mediul urban şi 176.431 şomeri provin din mediul rural.
Citeste si:
Șomaj ridicat în rândul tinerilor: ce măsuri ia ANOFM?
În contextul deficitului major de forță de muncă, statul român oferă mai multe stimulente angajatorilor care integrează în câmpul muncii anumite categorii de persoane inactive. De pildă, o parte dintre aceste sume sunt destinate companiilor în scopul sprijinirii angajării persoanelor fără loc de muncă de peste 45 de ani, a tinerilor de până la 29 de ani, a persoanelor cu handicap, a absolvenților, a persoanelor care sunt unici întreținători de familie, precum și a șomerilor de lungă durată.
De la începutul lunii martie a acestui an, indemnizaţia de şomaj şi celelalte stimulente acordate pentru ocuparea forţei de muncă au fost majorate. În ceea ce privește prima de inserţie acordată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani, care, în termen de 60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 1 an, aceasta s-a majorat de la 1.794 lei la 1.980 lei, conform datelor de la ANOFM.
Citeste si:
Anul trecut, prin măsurile pe care le-am aplicat, am angajat peste 190.000 de persoane din circa 400.000 care ne-au trecut pragul. Dar sigur că nu este suficient, așa că venim cu aceste măsuri motivaționale pentru angajați. Avem acum în lucru chiar o măsură nouă care se numește „Primul loc de muncă”. Dorim să stimulăm angajatul tânăr, de până în 30 de ani cu 1.000 de lei pe lună, în primul an și venim și anul următor cu 1.500 de lei. Considerăm că în acest fel putem să menținem absolvenții, indiferent de nivelul de învățământ, în piața muncii din România.
Marcel Miclău, secretar general ANOFM
Reprezentantul ANOFM atrage atenția si asupra problemei de retenție a tinerilor în piața muncii, făcând referire la obiceiul tinerilor de a schimba des locul de muncă pentru un altul care oferă mai mulți bani, o practică, de altfel sesizată și de mulți specialiști din HR. De pildă, Sorin Faur, specialist în resurse umane atrăgea atenția într-un interviu acordat wall-street.ro că schimbarea de job trebuie analizată minuțios și că e important „să alegem bine, fără ca asta să însemne decizii oportuniste”.
Citeste si:
Ministerul Muncii a lansat, la finalul lui 2023, Reconect, o platformă de monitorizare, anticipare și corelarea ofertei educaționale cu cererea de pe piața muncii din România. Practic, platforma urmărește dacă absolvenții din țara noastră se angajează după terminarea studiilor sau nu. Proiectul a fost finanțat din Fondul Social European cu aproximativ 4 milioane de euro.
„Avem date preliminare care sunt îmbucurătoare, vedem că absolvenții, în primul an de la terminarea studiilor, se încadrează doar 50% în piața muncii, deci asta ne arată faptul că o parte dintre ei nu mai sunt în țară pentru că nu îi regăsim. Dar în 2-3 ani estimăm că procentul va ajunge undeva la 60% și se va menține acolo, ceea ce e îmbucurător pentru noi”, a declarat Marcel Miclău.
În România lucrează aproximativ 5,7 milioane de angajați, dintre care 1,2 milioane sunt plătiți cu salariul minim, o cifră în scădere comparativ cu 2023, când figurau 1,5 milioane de români cu o astfel de remunerație. Numărul mediu de contracte de muncă a fost, în 2023, de circa 6,7 milioane, în creștere cu 63,169 față de 2022, fiind cea mai mare creștere din ultimii cinci ani.
Citeste si:
Întoarcerea românilor din diaspora, un vis sau realitate?
Ministerul Muncii, prin Agenția Națională de Ocupare și Formare Profesională (ANOFM) are deschis un program finanțat din fonduri europene pentru a readuce românii să muncească înapoi în țara natală. Concret, fiecare român plecat peste hotare va primi 12.500 de lei dacă alege să întoarcă înapoi în România, în vreme ce o familie (inclusiv una monoparentală) va primi 15.500 de lei. Banii se dau o singură dată, în două tranșe, una la angajare și cealaltă la distanță de un an de la angajare, cu condiția ca persoana sau persoanele să fi fost stabilite cu domiciliul într-o țară membră UE în decursul ultimilor trei ani.
„Problema nu era vizavi de cuantum și de suma pe care noi o oferim, ci de faptul că majoritatea dintre cei plecați și-au format acolo familii, și-au adus familiile acolo și le e mult mai greu să plece. Dar am avut și surprize plăcute și sperăm să fie multiplicate în continuare, unde, în special în zona construcțiilor, mulți angajatori au crescut nivelul de salarizare și atunci în Italia și Spania, unde avem cea mai mare diaspora nu mai au chiar cele mai fericite condiții, mai ales în Spania unde șomajul este foarte mare. Chiriile și calitatea vieții au crescut la nivel de costuri și în occident și atunci oamenii își dau seama că și în România poți să ajungi la un nivel de trai normal și decent, ținând cont și de limbă și de cultură și de condițiile de viață de la noi. Deci sperăm că acest proiect să fie dezvoltat în perioada următoare, în mod substanțial. Dacă până acum au fost implicați oameni de ordinul câtorva sute de mii, sperăm să fie zeci de mii în acest an”, a mai precizat Marcel Miclău.
Citeste si:
HR 2.0 – Piața muncii, între prudență și încetinire economică este un eveniment realizat de wall-street.ro, sponsorizat de Lugera-The People Republic, Enayati Medical City, Regina Maria, Colorful.hr și Creasoft, alături de partenerii media: eJobs România, Global HR Manager, EventsMax, IQads, Smark, Radio ZU, supported by iMod Flowers și Wine Deals.
Sursa foto: Ovidiu Udrescu
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
