Se spune că minciuna are picioare scurte, însă ce se întâmplă când ambii parteneri ai unui dialog ajung să denatureze în mod deliberat adevărul? În practică, dacă ne referim la un interviu de angajare, de pildă, minciuna spusă și de o parte și de cealaltă, adică și de candidat și de angajator, creează, în final așteptări nerealiste pentru ambii actori din piața muncii. Candidatul ajunge să spună ce vrea recrutorul să audă, uneori fără să aibă neapărat cunoștințele expuse, în vreme ce recrutorul pune în cea mai bună lumină posibilă angajatorul. Corina Neagu, specialist HR este de părere că acest comportament este foarte des întâlnit în piața muncii din România.
„Lucrez atât cu candidați, cât și cu angajatori. Avem oameni competenți care se plâng inclusiv după 6 luni sau un an că nu își găsesc un loc de muncă. Am spus la un moment dat că discuția de recrutare se face între doi mincinoși: candidatul care vinde foarte frumos ceea ce știe și ceea își dorește pentru că trebuie să dea bine în fața angajatorului și angajatorul care păcălește candidatul cu tot felul de povești frumoase despre companie că să-l atragă. Dar de multe ori candidatul nici nu ajunge să devină angajat pentru că toate aceste lucruri se află”, a declarat Corina Neagu, expert HR și fondator Dare, în cadrul conferinței HR 2.0 – Piața muncii între prudență și încetinire economică, organizată de wall-street.ro.
La rândul său, Iulia Alexe, HR Manager la Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente din România, a subliniat în cadrul evenimentului că deseori oamenii uită că interviul de angajare nu trebuie să fie doar o convenție, ci o întâlnire bazată pe sinceritate din ambele părți pentru că emoții și așteptări există și din partea candidaților, cât și a angajatorilor.
Citeste si:
La un interviu nu doar noi alegem, ci și noi suntem aleși. De asta e nevoie de un echilibru pentru că și tu te duci în fața candidatului cu propriile emoții. Și tu trebuie să reprezinți compania pe care nu trebuie să o vinzi pentru că asta va merge doar până la un punct. Cred că ce e important e să fii autentic. Degeaba vorbești și apari pe toate canalele și în toate postările, iar omul când vine în organizație să nu găsească acele lucruri. De asta dacă te uiți în interiorul unei organizații, cel mai bun indicator este partea de recomandări, adică rata angajaților veniți prin recomandare.
Iulia Alexe, HR Manager Divizia Industriala Zentiva România (foto)
Corina Neagu amintește și de faptul că atât la un interviu de angajare cât și mai departe, în relațiile de muncă, e important să existe o ascultare activă, o atitudine lipsită de judecăți, dar și o poziționare corectă față de ce oferă cu adevărat fiecare. Expertul sesizează că pandemia a „deconectat” foarte mult angajații de angajatori din punct de vedere uman, chiar dacă, la nivel tehnologic le-a permis să se apropie și să lucreze mai eficient.
Citeste si:
„Există o discrepanță foarte mare între așteptările candidaților și așteptările angajatorilor. Parcă nu mai avem răbdare să ascultăm, vorbim foarte mult în cifre și statistici care nu reflectă foarte mult realitatea. Cred ar trebui să ne îndreptam mai mult către oameni. Factorul uman, din păcate, odată cu digitalizarea și apariția inteligenței artificiale ne cam scapă de sub control în ultimul timp, ca să nu mai vorbesc de doza de umanitate”, a completat Corina Neagu.
„Sunt niște ani de când tot aud cum candidații nu primesc feedback”
Un sondaj realizat de eJobs România și Up România arată că salariu, relația cu managerul, dar și lipsa aprecierii la locul de muncă sunt printre principalele nemulțumiri ale angajaților din România. Concret, 34% dintre angajați exprimă nemulțumiri în legătură cu jobul lor actual, în timp ce 7% se declară foarte nemulțumiți. Alte motive menționate în sondaj au mai fost mediul de lucru, proiectele în care sunt implicați, instabilitatea jobului sau lipsa feedback-ului. „De ce nu primesc feedback de la recrutori?” este poate o întrebare pe care și-o adresează des candidații care își caută un job și care nu primesc nici măcar un răspuns standard, de tipul „Nu ai fost ales pentru această poziție”.
Citeste si:
O altă cercetare de la eJobs România arată că doar 5 din 10 candidați primesc feedback, în timp ce 70% dintre candidații care nu au primit feedback în urma unui proces de recrutare susțin că nu ar mai aplica niciodată la un job în acea companie. La capătul opus, lipsa timpului și volumul foarte mare al proceselor de recrutare derulate (inclusiv numărul exagerat de CV-uri primite pentru anumite proiecte) sunt argumentele pe care le invocă recrutorii.
Citeste si:
Sunt niște ani de când tot aud cum candidații nu primesc feedback. Oameni buni, asumați-vă! Nu vreți să îi angajați, ok, dar spuneți-le oamenilor „Nu vreau să te angajez, nu ești potrivit pentru compania mea”. Măcar spuneți-le ceva pentru că asta își doresc, să aibă o siguranță emoțională, de care avem nevoie cu toții. Ne dorim să fim ascultați, să nu fim judecați, să nu fim etichetați în niciun fel nici de o parte și nici de cealaltă. Și mai avem nevoie și să ne poziționăm corect în relație, pentru că avem de foarte multe așteptări foarte mari. Hai să vedem care e nevoia din spate, să vedem ce îți dorești, ce te motivează, nu să oferim niște pachete standardizate, gata prelucrate, frumoase, care dau foarte bine pe site și la brandul de angajator, iar când omul să vină în companie să nu fie aia nevoia lui.
Corina Neagu, expert HR și fondator Dare
Tinerii, încadrați prea mult în „cutiuțe”, iar seniorii sunt catalogați pe nedrept ca fiind „expirați”
Deseori, generațiile active din piața muncii care se află la poluri opuse din perspectiva vârstei sunt, cel mai adesea stigmatizate. În vreme ce despre Generația Z se spune că nu are răbdare sau că experimentează prea multe domenii, generația Baby Boomers este arătată cu degetul pentru că nu știe să folosească PC-ul sau că deține un nivel prea mic al limbii engleze. Tot sub o etichetă se află și românii din diaspora care se întorc înapoi în România, unde sunt tratați diferit, fie ca având așteptări salariale prea mari, fie ca pe niște oameni deconectați de la realitatea locală.
„Avem nevoie ca tinerii să nu mai fie încadrați în niște cutiuțe de tipul `gen Z face, gen Z nu știe sau nu are răbdare`, la fel cum avem nevoie ca cei peste 45 de ani să nu mai fie expirați. Eu cred că ceva nu facem bine. De exemplu cred că ar trebui să avem ce să învățăm și de la cei care vin acasă din străinătate și care își doresc un loc de muncă. Haideți să ne uităm puțin dincolo de statistici și de cifre (...) Există nenumărate prejudecăți în ceea ce privește diaspora. Oamenii din diaspora nu au nevoie de bani ca să vină acasă, au nevoie de oportunități și au nevoie să nu mai fie discriminați și să li se mai spună `Aaa, păi dacă vii din afară unde ai lucrat 5-6 ani, vii cu pretenții, nu mai ești conectat cu piața din România`, a mai precizat Corina Neagu în cadrul conferinței.
Citeste si:
Sursa foto: Ovidiu Udrescu
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
