Negrescu: Un compromis pe migrație nu va putea fi atins în Consiliul JAI

''În întâlnirea de mâine a Consiliului Afaceri Interne se va reveni cu pactul (privind migraţia şi azilul), dar şi, separat, cu o propunere de gestionare a situaţiilor de criză, de urgenţă majoră. Acolo, în continuare se negociază chiar acum în ce măsură vorbim de o preluare voluntară sau de o distribuţie obligatorie. În opinia mea, astăzi, când vorbim, statele membre, o bună parte dintre ele, nu sunt dispuse să fie obligate să preia migranţi şi eu nu cred că se va ajunge la forma dorită de Italia pe acest subiect. Eventual, se va merge către o concluzie generală, ce reia mecanismele actuale, le face mai uşoare şi studiază nişte lucruri care există deja în legislaţia aprobată, dar care nu sunt aplicate. (...) Aşadar, vor fi aprobate nişte chestiuni generale, dar nu cred că vom avea un consens pe subiectul efectiv al distribuţiei refugiaţilor şi migranţilor care ajung în Europa'', a declarat miercuri Victor Negrescu pentru Agerpres.

Potrivit eurodeputatului social-democrat, discuţia despre migraţie, pe de o parte, polarizează foarte mult dezbaterea din jurul subiectului reprezentat de protecţia frontierelor.

''Sunt abordări politice diferite şi creează foarte multe tensiuni, ceea ce este dăunător pentru o discuţie privind extinderea Schengen în România şi Bulgaria, chiar dacă România şi Bulgaria nu sunt responsabile pentru aceste probleme şi chiar dacă România şi Bulgaria pot oferi soluţii, aşa cum am făcut-o în cazul refugiaţilor din Ucraina. Deci chiar dacă n-avem nicio legătură, acest subiect poluează dezbaterea de interes pentru România'', a spus Negrescu.

Pe de altă parte, discuţia despre migraţie îi oferă României ocazia de a arăta cum gestionează fenomen, cât de bine a gestionat situaţia refugiaţilor veniţi din Ucraina şi a implementat proiectul-pilot cu Comisia Europeană, cum îşi protejează frontierele şi cum pot fi utili experţii români, întrucât în Agenţia europeană pentru paza frontierelor şi garda de coastă (FRONTEX) lucrează mulţi români, persoane care vin din România, au expertiză şi pot ajuta statele membre.

Miniştrii de interne din Uniunea Europeană se întrunesc joi, la Bruxelles, având ca principale puncte pe agendă migraţia şi azilul, în contextul în care Europa se confruntă în ultimele săptămâni cu un val masiv de migranţi care traversează Mediterana Centrală pentru a ajunge în sudul Italiei.

Participanţii vor fi informaţi cu privire la stadiul actual al dezbaterilor legislative în curs ce vizează reformarea legislaţiei europene în materie de azil.

O prevedere inclusă în pactul privind migraţia şi azilul, prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020, se referă la un mecanism de criză în reforma legislaţiei europene cu privire la migraţie.

În funcţie de maniera de aplicare a mecanismului de criză la frontierele externe ale UE, aceste norme ar putea face ca ţările în care sosesc prima dată migranţii să permită unui mare număr dintre aceştia să călătorească mai departe, către Germania şi alte ţări din nordul prosper al Uniunii. În plus, ele ar putea determina unele statele membre să expulzeze mai mulţi migranţi către ţările de origine.

Ungaria, Polonia, Austria şi Republica Cehă s-au opus acestui text în luna iulie, în timp ce Germania, Slovacia şi Olanda s-au abţinut, ceea ce împiedică asigurarea majorităţii necesare pentru adoptare.

Europa se confruntă în ultima perioadă cu un aflux de migranţi ilegali, un număr mare dintre aceştia venind cu ambarcaţiuni, de multe ori supraîncărcate, dinspre nordul Africii. Numărul sosirilor în Italia cu ambarcaţiuni dinspre Africa de Nord a crescut, peste 133.000 de migranţi fiind înregistraţi până acum în acest an, comparativ cu aproape 70.000 pentru aceeaşi perioadă a anului 2022. Totuşi, cifrele nu le-au depăşit încă pe cele din 2016, când peste 181.000 de persoane, din care numeroşi sirieni care fugeau de război, au ajuns în Italia.

Germania este gata să lase la o parte obiecțiile sale pe migrație

Statele membre ale UE nu au ajuns încă la o înţelegere asupra unui mecanism de acţiune în faţa crizelor migratorii, ultima componentă din propunerea de revizuire a politicii europene privind migraţia înaintea negocierilor cu Parlamentul European pentru un Pact european privind migraţia şi azilul.

Un acord european adoptat la începutul lunii iunie prin majoritate calificată la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) înăspreşte regulile privind dreptul de azil în UE, dar include şi un mecanism de "solidaritate", care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre. Acordul prevede astfel că statele UE vor trebui să preia un anumit număr de migranţi din ţările membre aflate sub presiune migratorie, precum Italia, sau să plătească o contribuţie financiară de circa 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat.

Însă, statele UE mai trebuie să se pună de acord şi asupra unui mecanism de gestionare a crizelor provocate de valurile de migranţi, iar în această chestiune negocierile s-au blocat din cauza opoziţiei sau abţinerii mai multor state membre. Unul dintre punctele divergente este diminuarea standardelor privind cazarea şi asistenţa socială oferite migranţilor.

În timp ce Ungaria şi Polonia consideră că aceste standarde nu sunt coborâte suficient în propunerea prezentată pentru mecanismul de gestionare a crizelor, Germania a considerat că, dimpotrivă, standardele UE pentru migranţi riscă să fie diminuate prea mult, poziţie influenţată în special de titulara Externelor, Annalena Baerbock, membră a partidului Verzilor care pledează pentru cât mai multă deschidere faţă de migranţi.

Potrivit presei germane, la şedinţa de guvern desfăşurată în ajunul reuniunii miniştrilor europeni de interne cancelarul Scholz i-a dispus Annalenei Baerbock să nu se mai împotrivească mecanismului de gestionare a crizelor prevăzut în proiectul de acord european asupra politicii de azil.

Respectivul mecanism prevede că statele aflate sub o puternică presiune migratorie să poată prelungi perioadele de detenţie pentru solicitanţii de azil şi să amâne înregistrarea solicitărilor acestora, printre alte restricţii. Verzii germani au criticat această prevedere, invocând faptul că ea ar oferi statelor UE posibilitatea de a ocoli aplicarea regulilor viitorului sistem de azil al UE.

Întrebată despre o posibilă schimbare a poziţiei guvernului de la Berlin, titulara Internelor, social-democrata Nancy Faeser, nu a dorit să o confirme. "Până în prezent nu s-a ajuns la un acord între statele membre, nu doar Germania, ci şi Republica Cehă a remarcat probleme, de asemenea Olanda. Din nefericire, Polonia şi Ungaria ne-au spus "adio" de tot", a afirmat Nancy Faeser.

Ea a precizat că rămân de discutat între miniştrii europeni de interne mai multe aspecte, cum ar fi criteriile pentru definirea unei situaţii de criză care să permită activarea mecanismului.

Sursa foto: Agerpres

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Te-ar putea interesa și: