Câți săraci are România în realitate: cifrele din spatele „prosperității economice” cu care se lăudau politicienii

În anul 2022, unu din cinci români trăiau în sărăcie, același an în care Nicolae Ciucă spunea că România a avut cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Conform datelor INS, cei mai săraci români sunt cei care au copii minori, iar diferența dintre sexe arată că rata riscului de sărăcie este mai crescută la femei decât la bărbații. La nivelul Uniunii Europene, România este a patra țară cu cei mai săraci cetățeni.

În spatele discursului politicienilor, acela prin care România are una dintre cele mai mari creșteri economice din UE, Institutul Național de Statistică a publicat cifre care arată o altă realitate. Rata sărăciei relative în România a fost în anul 2022 de 21,2%, în scădere cu 1,3 puncte procentuale față de anul precedent. Pentru calculul acestei rate sunt luate în considerare toate veniturile obținute de o familie (mai puțin alimentele obținute în gospodărie).

Din cei 19 milioane de români, mai mult de 4 milioane sunt săraci, acesta este rezultatul cifrelor care nu par să fie omniprezente prosperității economice cu care se laudă țara noastră. Atunci când vorbim de creșterea economică din 2022, acesta a fost de 4,8% față de 2021.

„Pe datele statistice ale momentului, România este țara cu cea mai mare creștere economică dintre toate statele membre ale Uniunii Europene. Pentru a păstra trendul pozitiv, este nevoie să accesăm toți banii din PNRR, să creștem absorbția de fonduri europene și să atragem cât mai multe investiții străine”, declara Nicolae Ciucă la începutul acestui an, conform Digi 24.

Citeste si:

Adevărul care reiese din „cifrele sărăciei”: economia nu crește pentru toată lumea

Într-adevăr, economia românească a avut un avans considerabil atât anul trecut, cât și la începutul acestui an, Irlanda şi România raportând cel mai semnificativ avans din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, din cifrele raportate de INS, românii nu par că sesizează această creștere. Alex Milcev, lider al departamentului de Asistenţă fiscală şi juridică în cadrul EY România, a explicat anterior pentru wall-street.ro că nu toată lumea simte creșterea economică.

„Ratele mai mari şi mai ales percepţia că totul s-a scumpit îi împiedică pe români să vadă creşterea economică. Este adevărat, salariile au crescut cu 12%, dar inflația cu 15% (n.red: date referitoare la situația din 2022), iar fenomenul de creştere a preţurilor arată mai puţin bine versus ştirile privind creşterea economiei. Pentru unii puterea de cumpărare poate fi erodată, astfel că, pentru aceştia, economia nu creşte”, a explicat reprezentantul EY.

Citeste si:

Potrivit datelor consolidate pentru anul 2022, țările din Uniunea Europeană cu cei mai săraci oameni sunt Bulgaria, Estonia și Letonia, fiind urmate de țara noastră.

Sursă foto: INS

Familiile care își întrețin copiii fără job sunt cele mai sărace din România

Trendul prin care familiile tinere nu mai fac copii s-a răspândit și în România, un lucru ce a dus o scădere record a natalității în țara noastră. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81 (la 1 ianuarie 2005) la 120 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

Cu toate că primul instinct este blamarea tinerilor care nu vor să mai crească copii, raportul sărăciei din România îi poate dezincrimina. Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 23,5% în anul 2022, mai mare cu 5,2 puncte procentuale, decât cea a persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenţi.

Citeste si:

În ceea ce privește raportul dintre sexe, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (35,9%dintre femei și 32,8% dintre bărbați).

Grijile financiare pot modifica funcționarea creierului: „E ca și cum ai plăti o taxă cognitivă pentru faptul că eşti sărac”

Stresul financiar și anxietatea legată de bani pot duce la creșterea nivelurilor de cortizol, hormonul stresului, a declarat psihoterapeurul Mirela Oprea. Acest dezechilibru hormonal poate afecta funcționarea cognitivă, capacitatea de luare a deciziilor și memoria. Persoanele afectate pot avea dificultăți în concentrare, învățare și rezolvarea problemelor.

„Cele mai simple decizii pot să apară foarte complicate, ca şi cum ai plăti o taxă cognitivă pentru faptul că eşti sărac. Pentru a rezolva acest lucru avem nevoie, în primul rând, de educaţie financiară, care poate să joace un rol crucial în reducerea anxietății. Terapia financiară este o formă de terapie specializată care se concentrează pe aspectele emoționale, comportamentale și cognitive ale gestionării finanțelor personale și a deciziilor financiare”, a declarat psihoterapeurul Mirela Oprea.

Citeste si:

Aceasta afirmă că banii sunt principalul obstacol în calea realizării aspiraţiilor oamenilor şi principalul motiv de îngrijorare. Mai mult, lipsa banilor este motivul pentru care îşi amână la infinit acele proiecte speciale, care le-ar putea schimba cu adevărat viaţa.

Sursa foto: Pixabay