Intr-un context economic in care disciplina la plata lasa tot mai mult de dorit, termenele in care firmele isi achita facturile sunt prelungite excesiv, accesul rapid la lichiditati poate face diferenta dintre o firma de succes si una in pragul falimentului. Asadar, sintagma “bani albi pentru zile negre” este tot mai valabila intr-un mediu de afaceri lipsit de predictibilitate in care castiga cei care au la dispozitie rezerve.
Care este reteta succesului pentru un management adecvat al lichiditatii? O proiectie foarte clara a incasarilor si platilor, pe o perioada de cel putin un an, cuplata cu un plan de afaceri bine intocmit si urmat cu strictete. La toate acestea trebuie adaugat, insa, imprevizibilul, care are o influenta din ce in ce mai mare.
La ce ne ajuta un “buget” al lichiditatilor?
Un “buget” al lichiditatilor identifica din timp deficitul de fonduri, care necesita finantare pe termen scurt, asigura banii necesari pentru plati si poate imbunatati ratingul de credit (in cazul unei gestionari eficiente, se pot reduce costurile aferente imprumuturilor pe termen scurt). In plus, acesta poate avertiza cu privire la potentialele probleme legate de incasarea veniturilor si la platile neasteptat de mari, care nu sunt prevazute in bugetul initial.
Bugetul lichiditatilor trebuie sa urmeze cu strictete planul de afaceri, realizat pe perioade mai lungi de timp (3 - 5 ani).
“Un instrument foarte util in gestionarea cash flow-ului (lichiditatilor) il reprezinta planul de afaceri. Acesta permite o centralizare si urmarirea coerenta a intrarilor si iesirilor de numerar si adoptarea unor masuri adecvate si prompte prin gestionarea unui deficit de numerar sau valorificarea unui exces intr-o perioada data. Analiza pe un orizont de timp viitor, prin estimarea asteptarilor in ceea ce priveste afacerea reduce considerabil gradul de incertitudine al antreprenorului / managerului. Este recomandat ca planul de afaceri sa reflecte previziunile pe termen scurt ale companiei la nivel lunar sau trimestrial, dar si previziunile pe termen mediu si lung (orizont de timp 3-5 ani)”, sustin reprezentantii PwC Romania.
Impactul in cash flow al liniei de credit vs un credit de investitii
Dupa stabilirea planului, finantarea acestuia este, de asemena, extrem de importanta. Firmele mici, in general, se finanteaza din surse proprii si mai putin pe baza de credit.
De ce este, insa, avantajos pentru firme sa se finanteze prin credit si sa isi conserve fondurile proprii? In acest fel ar obtine fonduri suplimentare, ar stabili o relatie cu o institutie financiara si ar fi un semnal de viabilitate a afacerii in fata altor investitori potentiali. In plus, ar „forta” intreprinzatorul sa isi analizeze in mod obiectiv afacerea, sa obtina o imagine clara a situatiei sale financiare si un tablou al punctelor slabe, punctelor tari, oportunitatilor si amenintarilor care caracterizeaza situatia firmei. Pe de alta parte, fondurile proprii sunt destul de limitate si pot frana dezvoltarea afacerii, iar in caz de nereusita, pierderea va fi suportata in intregime de intreprinzator (sau de apropiatii sai).
Insa si modalitate de creditare difera in functie de destinatia banilor si de perioada pentru care firma are nevoie de ei. Daca o firma are nevoie sa isi plateasca salariile, nu trebuie sa se imprumute pe 10 ani, ci poate apela la o linie de credit. Insa, daca are nevoie de un utilaj, atunci un credit de investitii sau un leasing sunt mai avantajoase.
Linia de credit, desi nu este cea mai ieftina varianta de finantare, ramane populara printre antreprenori, pentru ca acopera nevoilor curente ale companiei - decalajul dintre incasari si plati, aprovizionarea si achizitia stocurilor, plata facturilor, achitarea altor cheltuieli neprevazute. Linia de credit este mai intotdeauna de tip "revolving", adica orice suma rambursata poate fi utilizata din nou, atat timp cat, in orice moment, valoarea utilizata nu depaseste valoarea aprobata a facilitatii de credit.
Atentie, insa, de regula, costul liniei de credit nu consta doar in dobanda, ci poate exista si o taxa de neutilizare, justificata prin costul de oportunitate al sumei pusa la dispozitia clientului in cazul neutilizarii integrale a facilitatii. Insa nu toate bancile au un astfel de cost de aceea este cu atat mai important pentru cei care apeleaza la o astfel de linie de finantare ca alternativa de rezerva sa verifice astfel de costuri.
In ceea ce priveste creditul la termen (de investitii), acesta este recomandat pentru o perioada mai lunga de timp, pana la maxim 10 ani, si destinat in special acoperirii unor cheltuieli mai mari decat incasarile zilnice ale firmei in urma unor investitii de anvergura. Insa creditele la termen permit o flexibilitate foarte redusa, pentru ca pot fi utilizate exclusiv pentru scopul pentru care au fost obtinute.
Linia de credit nu poate lua locul unor credite la termen sau invers pentru ca difera nu doar suma disponibila, mult mai mare in cazul creditului, cat si flexibilitatea termenului de plata de care clientii pot beneficia intr-o linie de credit. Totodata difera si costurile si rata de amortizare a acestor costuri, riscurile fiind mult mai mari in cazul unui credit clasic.
De unde pot veni dezechilibrele financiare: finantari nepotrivite sau dividende premature
Specialistii recomanda ca, cel putin la inceput, cand orice companie are probleme cu cash flow-ul, sa nu se aventureze in investitii foarte mari. Asadar, antreprenorul trebuie sa evalueze ce alternative are la dispozitie pentru a evita investitii, fara, insa, a afecta mersul afacerii. De exemplu, o companie care are nevoie de o flota de masini nu trebuie sa utilizeze banii proprii sau sa contracteze un credit pentru a si le permite, ci poate apela la un leasing auto. In acest caz, trebuie sa se asigure ca are banii necesari platii ratelor, la scadenta. Astfel, ii raman mai multi bani pentru alte cheltuielile necesare afacerii.
Acordarea de dividende necesita, de asemenea, o atentie deosebita, pentru a nu destabiliza lichiditatile companiei. “Distribuirea agresiva a dividendelor determina scaderea lichiditatii, limitarea capitalului disponibil investitiilor, cresterea dependentei de conditiile de finantare externe, conditii comerciale nefavorabile negociate cu furnizorii si vulnerabilitate mai mare a firmelor in perioada de recesiune”, afirma Iancu Guda, presedintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR).
Dividendele distribuite in 2016 de firmele din Romania s-au ridicat la 43 de miliarde de lei, aproape cat nivelul inregistrat in perioada 2008–2015, noteaza Guda, care considera ca acest comportament afecteaza grav stabilitatea financiara a firmelor. La aceasta situatie se adauga si faptul ca de curand a intrat in vigoare Legea care permite societatilor comerciale sa distribuie dividende trimestrial.
“In esenta, efectele unei asemenea legi cred ca sunt negative, atat pentru statul roman (deorece incurajeaza comportamentul oportunist de plombare a deficitului fiscal prin accelerarea dividendelor de la companiile de stat, periclitand astfel competitivitatea acestora pe termen mediu–lung), cat si pentru mediul de afaceri (deoarece impulsioneaza decapitalizarea companiilor si vulnerabilizarea suplimentara a acestora in contextul cresterii dobanzilor)”, spune Guda.
Insolventa unei firme creeaza probleme tuturor furnizorilor
De ce este importanta gestionarea adecvata a lichiditatilor? Potrivit unor studii de specialitate, gestionarea deficitara a fluxului de numerar este o problema generalizata a companiilor din Romania. 90% dintre societatile insolvente au integistrat o problema de structura a fluxului de numerar inainte de intrarea in incapacitate de plata.
Mai exact, problemele de cash-flow au determinat, doar in 2017, intrarea in insolventa a peste 9.000 de societati comerciale, in crestere cu 9% fata de anul anterior. In acelasi timp, numarul companiilor de impact intrate in insolventa a scazut cu 7%, insa valoarea acestora este cu 15% mai mare decat in anul anterior.
Numarul insolventelor in Romania a revenit pe crestere, dupa mai multi ani de scaderi semnificative, aspect care, de asemenea, poate afecta fluxul de numerar al partenerilor de afaceri. Asadar, un antreprenor trebuie sa isi cunoasca bine clientii pentru a preintampina astfel de situatii.
De asemenea, indisciplina la plata se accentueaza, iar firmele isi platesc tot mai greu furnizorii, unele din cauza problemelor financiare, iar altele pentru ca profita de termene de scadenta mai mari negociate contractual pentru a pastra lichiditatile in companie mai mult timp.
In aceste conditii, termenele de plata au crescut de la aproximativ 60 de zile in urma cu zece ani, la 104 zile in 2016. “Efectul de contagiune si de propagare a unor socuri negative de la o companie catre alta este de aproape doua ori mai rapid in prezent comparativ cu perioada premergatoare crizei financiare”, avertizeaza Guda. Astfel, acesta este de parere ca, in eventualitatea unei noi crize financiare, firmele vor fi mult mai afectate decat in urma cu 9 ani.
Nici cei care lucreaza cu statul nu pot sta linistiti, pentru ca si institutiile statului intarzie destul de mult platile catre furnizori. In aceeasi categorie intra si rambursarile de TVA (pentru firmele inregistrate in scop de TVA), caz in care rambursarea in termen a devenit o exceptie.
Spre exemplu, dintr-un sondaj realizat recent de Consiliul pentru IMM-uri reiese faptul ca peste 92% dintre firme intampina probleme de cash-flow care le impiedica sa isi plateasca inclusiv taxele si impozitele din cauza neincasarii la timp a facturilor de la beneficiar (80% spun ca este din cauza platilor intarziate din contractele de achizitie publica).
Asadar, si pentru astfel de situatii o firma are nevoie de rezerve suplimentare.
Sursa foto: SergeyP_Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
