Dragoș Anastasiu: Dacă nu suntem idioți, nu o să ne meargă rău în 2024. Banii care trebuie să vină în țară sunt mulți, dar trebuie să fim în stare să-i absorbim

Războiul de la graniță, puterea din ce în ce mai scăzută de cumpărare, inflația, dar și criza forței de muncă sunt cele mai mari provocări cu care se va confrunta România în 2024. „Sigur că nu pot să prevăd vreo pandemie sau vreun alt război”, explică Dragoș Anastasiu într-un dialog cu wall-street.ro în care s-a ferit să folosească în discursul său sintagma „criză”, pentru că, spune el, termenul de stagnare descrie cel mai bine situația economică de acum. Interesant este că în 2024 vom avea și rânduri multiple de alegeri, deci un an agitat și cu mize mari din punct de vedere politic, către care Anastasiu nu se uită cu prea multă încredere. Până atunci, însă, situația economică ne reține mai mult atenția.

Dacă ne uităm la economia germană, cea mai mare a Europei, aceasta a suferit deja o recesiune în ultimul trimestru din 2022 şi primul trimestru din 2023. O recesiune tehnică este definită drept două trimestre consecutive de contracţie economică. Guvernul german se aşteaptă ca economia să se contracte cu 0,4% în acest an din cauza inflaţiei persistente, a preţurilor mari la energie şi diminuării schimburilor internaţionale.

Eu cred că spațiul de dezvoltare al României e atât de mare și banii care vin în țara sunt atât de mulți, încât dacă suntem în stare să-i absorbim și dacă nu suntem chiar idioți, nu o să ne meargă rău, cel puțin în 2024 (...) Sper să nu fim idioți. Toate premizele sunt de estompare, de jur-împrejur. Economia Germaniei a scăzut, cu foarte puțin în primul trimestru, dar a scăzut. Noi suntem dependenți de economia Germaniei, însă noi avem și mult spațiu de creștere și foarte mulți bani care trebuie să intre în țară.

Dragoș Anastasiu, fondatorul Eurolines

La IGI, ca la „teatru”

De la an la an, România se confruntă cu un deficit tot mai mare de forță de muncă, o criză despre care Dragoș Anastasiu spune că vorbim cel mai puțin, dar ne afectează cel mai tare. Lipsa de personal calificat generează o presiune tot mai mare pe procedurile de aducerea a muncitorilor străini, cu precădere din statele asiatice, care furnizează cel mai mare număr de personal pentru țara noastră. Pentru 2023, România a primit un număr de 100.000 de cetățeni străini, un număr similar cu cel din anul precedent și cel mai mare de până acum, de altfel.

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) nu mai face față deja de ceva timp cererilor și solicitărilor legate de importul de forță de muncă, motiv pentru care angajatorii și agențiile de forță de muncă se lovesc constant de blocaje. Numai în octombrie 2023, Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România atrăgea atenția asupra unui val de respingeri fără precedent din partea autorităților pentru dosarele muncitorilor străini care aplică pentru viză de muncă pe teritoriul românesc. În Sri Lanka au fost respinse până la 25% dintre dosare doar în decurs de o lună, în vreme ce în New Delhi (capitala Indiei), pragul de respingere a ajuns chiar și la 50% în octombrie.

„Sunt blocaje permanent. Eu am nevoie de opt luni că să aduc pe cineva în HoReCa, deci este inacceptabil. Am fost recent la IGI și e „horror”. Nu-ți vine să crezi. Am auzit povești, dar am vrut să merg acolo să văd cu ochii mei. Eram într-o camera mică 36 de persoane care așteptau. Unii își făcuseră cereri online prin august (suntem în noiembrie) și nu primiseră încă programare. O doamnă era acolo și a spus că a sunat de 112 de ori și nu a răspuns nimeni la telefon. Te duci ca la teatru, afli toate poveștile din lume. Oamenii de la IGI... toți au firmele lor de plasare personală, alea merg”, povestește Dragos Anastasiu.

Modificarile fiscale, un „bullshit”

După multiple dezbateri în spațiul public, Guvernul României a aprobat Legea nr. 296/2023 prin care se aduc importante schimbări fiscale pentru reducerea deficitului bugetar și asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Acestea sunt, practic, promisiunea Guvernului de a reduce din deficitul bugetar. Unele măsuri au intrat în vigoare începând cu luna noiembrie, iar altele vor intra în vigoare din ianuarie 2024 (vezi aici o sinteză a acestora).

„Sunt un bullshit, sunt prostii. Unu: nu te apuci să faci revoluții când stagnează economia, când sunt războaie și crize. Doi: nu te apuci să faci ordine în privat, fără să nu faci înainte ordine la stat. Trei: nu te apuci să introduci taxe, când tu nu te apuci să le corectezi pe cele pe care le ai. Nu se face asta. Toată această ciuruială de cod fiscal nu e normală. Nu poate să fie totul pe excepție, toată lumea să plătească, dar eu nu. Și momentul în care ciuruielile astea sunt astupate, toată lumea sare în sus, face demonstrații și ăstora le e frică că vine an electoral și nu mai fac nici aia, nici aia. De asta e bullshit, o prostie care are două substanțe corecte și anume faptul că nu ne permitem să cheltuim atât și faptul că e o inechitate masivă în economie, când unii au facilitate și ceilalți n-au”, este de părere fondatorul Eurolines.

Codul Fiscal a fost modificat de peste 500 de ori în ultimii opt ani. Concret, Codul Fiscal a suferit 554 de amendamente, având ca rezultat final scăderea veniturilor în PIB cu 0,5%, potrivit studiului "Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)", realizat de echipa The Tax Institute, în perioada 2015-2023.

„Plecăm de la anumite premize care necesită ajustări masive, dar ne găsim în cel mai prost moment posibil, nu facem ce trebuie, le facem și de azi pe mâine și nu facem reforma la stat, să închidem primării și consilii județene. Fraților, avem 3.300 de primarii, 42 de consilii județene, la ce bun? În altă parte, la IGI sau la consulate, spre exemplu, nu sunt oameni. Acolo unde avem nevoie de oameni ca să creștem PIB-ul României, să aducem mai mulți expați în România, acolo nu avem oameni”, mai arată Dragoș Anastasiu.