Cât de scump vor plăti băncile din România după noile impozite: taxarea va ajunge până la 72% din profitul brut

Primele cele mai mari zece bănci din România vor plăti un impozit pe cifra de afaceri între 23% și in unele cazuri peste 100% din impozitul pe profit datorat, în primii doi ani de la intrarea în vigoare a măsurii propuse de guvern, în care cota aplicată va fi de 2%, reiese din calculele realizate de echipa de taxe pentru servicii financiare a PwC România.

Acest impozit minim pe cifra de afaceri se va adăuga impozitului pe profit datorat până acum. Astfel, cota efectivă de impozitare în sistemul bancar - impozit pe profit plus impozit pe cifra de afaceri - calculată pe baza datelor financiare aferente anului 2022, s-ar situa între 17% și 72% raportat la profitul brut.

Statul ar putea încasa astfel un impozit suplimentar de cel putin 680 milioane de lei pe an de la bănci, cu 42% mai mult decât nivelul din 2022. Cele mai afectate sunt băncile care aveau o cotă efectivă de impozitare mică și care beneficiază de anumite facilități fiscale (precum neimpozitarea veniturilor din dividende, facilitatea privind profitul reinvestit etc.).

Impozitul pe cifra de afaceri de 2% în primii doi ani se va calcula asupra veniturilor care sunt raportate la BNR, respectiv asupra cifrei de afaceri reale. Noua impozitare se va aplica, astfel, tuturor veniturilor operaționale ale băncilor, din care nu vor fi scăzute cheltuielile cu dobânzile, comisioanele, personalul și altele. Un alt aspect important care merită menționat este că impozitul pe cifra de afaceri se va plăti trimestrial, printr-o declarație fiscală nouă, iar cheltuiala cu acest impozit nu va fi deductibilă la calculul impozitului pe profit. După primii doi ani de la intrarea în vigoare a noului impozit, cota va scădea la 1% și se va plăti cel puțin încă doi ani.

Citeste si:

Se va reflecta această taxare în prețul creditelor?

În cazul băncilor, care nu au o cifră de afaceri propriu-zisă cum au companiile tradiționale, impozitarea se va aplica la nivelul mai multor tipuri de venituri: dobânzi, taxe și comisioane. Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România a declarat anterior că acest lucru se va traduce „printr- o mușcătură a Guvernului” din dobânzile pe care le percepe banca. Întrebarea firească este aceea dacă vom vedea voile taxe pentru bănci în costul produselor financiare oferite clienților. Ei bine, părerile sunt împărțite.

„Este posibil ca anumite servicii financiare să aibă un preț ceva mai mare. Practic, mesajul este: când cineva are succes, vine statul să îi ia banii”, explică Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA România.

Citeste si:

Cu toate acestea, reprezentanții băncilor comerciale liniștesc clienții și spun că noua taxare nu va afecta prețul produselor financiare. Mai mult de atât, Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking este de părere că toate băncile din România vor fi pregătite să își asume această nouă taxă în contextul în care instituțiile financiare din țară sunt bine capitalizate, dar și obișnuite cu „consecvența politicienilor” de a modifica Codul Fiscal.

„Noi (BCR) vom respecta această taxă și o vom aplica ca atare. Acest lucru nu se va răsfrânge asupra clienților noștri. Modificările fiscale nu vor influența direct funcționarea sistemului financiar”, a declarat Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking BCR.

Măsura se va aplica de la 1 ianuarie 2024, iar previziunile privind încasările bugetare din acest impozit sunt făcute de Ministerul Finanțelor pentru patru ani. Prin urmare ne așteptăm ca acest impozit să se aplice cel puțin în această perioadă de patru ani.