În vreme ce Bulgaria își propune ca 2023 să fie ultimul an în care se mai folosește leva iar Croația trece la moneda europeană de la 1 ianuarie, leul românesc va avea viață lungă, se pare. De ce nu trecem însă și noi la euro?

România nu îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro, a fost concluzia cele mai recente evaluări a Comisiei Europene privind compatibilitatea juridică şi îndeplinirea criteriilor de convergenţă, la care se adaugă și alți factori secundari. Mai mult, toate informațiile arată că este imposibil să trecem la moneda unică europeană în 2023, 2024 și chiar 2025. De fapt, un termen realist ar fi mai degrabă anul 2030.

Conform raportului de convergență (care poate fi citit AICI), nu avem nici legislație compatibilă cu intrarea în zona euro și nici nu îndeplinim niciunul dintre cele 4 criterii de convergență necesare pentru a trece la euro. De fapt, singura țară dintre cele șapte incluse în raport care va trece la euro de la 1 ianuarie 2023 este Croația, deși a intrat în UE mult după noi. Iar Bulgaria,cea mai săracă ţară membră a Uniunii Europene, care are deja moneda naţională leva legată de euro, a promis că va adopta moneda unică în 2024, la actualul curs de schimb fix. În mai, guvernul de la Sofia a adoptat un plan național pentru trecerea la euro.

De ce nu poate trece România la euro: condițiile pe care trebuie să le îndeplinim

În primul rând, România nu îndeplinește condiția compatibilității juridice. Astfel, Legea 312 privind Statutul Băncii Naționale a României nu este complet compatibilă cu obligația de conformitate din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Incompatibilitățile sunt legate de independența băncii centrale, interzicerea finanțării instituțiilor publice de integrarea BNR în ECSB (Sistemul European al Băncilor Centrale) la momentul adoptării euro.

Citește și: Oficial: Bulgaria va trece la euro de la 1 ianuarie 2024. Care este situația României

De asemenea, pentru ca România să poată trece la euro trebuie să îndeplinim toate cele 4 criterii de convergență: participarea cu succes la ERM II (Mecanismul European al Cursului de Schimb) timp de cel puțin doi ani, stabilitatea prețurilor, finanțe publice solide și sustenabile și o rată a dobânzii pe termen lung de cel mult de două puncte procentuale peste rata celor 3 state membre care înregistrează cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a prețurilor.

Statele membre UE care vor să treacă la euro trebuie să fi atins un nivel înalt de convergenţă economică durabilă, care este examinat în raportul de convergenţă pe baza criteriilor de convergenţă. Aceste criterii (denumite şi "criteriile de la Maastricht") sunt prevăzute în din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Citește și: Mai vrea cineva in zona euro? Avantaje si dezavantaje

Criteriile de convergență din cauza cărora România nu poate trece la euro

1. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind rata de schimb

Acest criteriu presupune participarea la ERM II, Mecanismul European al Cursului de Schimb. Prin acest mecanism se definește pentru moneda fiecărui stat din afara zonei euro un curs de schimb central față de euro și un interval standard de fluctuație de ±15 la sută. Participarea cu succes la ERM II timp de cel puțin doi ani este unul din cele patru criterii de convergență pentru a trece la euro. Ea presupune să se respecte marjele de fluctuație și să nu existe o reevaluare în jos a parității centrale pe parcursul celor doi ani.

România nu participă la ERM II - ca urmare, nu poate trece la euro. Și dacă am participa la ERM II de la 1 ianuarie 2023, tot ar trebui să mai treacă cel puțin doi ani.

Euro exchange rate to RON

2. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind stabilitatea prețurilor

Rata medie a inflației până în aprilie 2022 a fost de 6,4%, adică mult peste valoarea de referință de 4,9%. Raportul estimează că rata inflației va rămâne și în continuare peste valoarea de referință. În noiembrie, rata inflației în România era la 17%. Iar pentru anul viitor, analiștii CFA, una dintre cele mai prestigioase certificări din domeniul financiar, anticipează o inflație de 10,68% în următoarele 12 luni în România.

3. România nu îndeplinește criteriul de convergență privind finanțele publice solide

Țara noastră face obiectul unei proceduri de deficit excesiv, pe baza evoluțiilor dinaintea pandemiei. În 2021 a existat o ameliorare iar în 2022, Comisia Europeană estimează că deficitul public general va scădea până la 7,5% din PIB , iar în 2023, la 6,3%. Dar ponderea datoriei publice în PIB se apropie anul acesta de 50%. Iar în 2023 riscă să ajungă chiar la 52,6%.

Raportul preconizează că atât în 2022, cât și anul viitor, România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului European în baza căreia procedura de deficit excesiv a fost menținută în suspensie. De asemenea, bugetele anuale ale României au fost constant în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost bazate pe strategii bugetare pe termen mediu.


source: tradingeconomics.com

4. România nu îndeplinește criteriul privind convergența ratelor dobânzilor pe termen lung

Rata medie a dobânzii pe termen lung în România în anul fiscal încheiat în aprilie 2022 a fost de 4,7%, în condițiile în care valoarea de referință este de 2,6%. În aprilie 2022, rata dobânzii pe termen lung a ajuns la 6,6%.

Or criteriul prevede că, în cursul unei perioade de un an înaintea examinării, un stat membru a avut o rată a dobânzii nominală medie pe termen lung care nu poate depăși cu mai mult de 2% pe aceea a cel mult trei state membre care au înregistrat cele mai bune rezultate în domeniul stabilității prețurilor. Ratele dobânzilor sunt calculate pe baza obligațiunilor de stat pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând seama de diferențele dintre definițiile naționale.

În 2016, România a avut cele mai mari șanse să treacă la euro

La fel ca anul acesta, și în iunie 2020, România nu îndeplinea niciunul dintre cele 4 criterii pentru a trece la euro. În 2018 îndeplineam un criteriu, cel legat de finanțele publice. Însă în 2016, reușeam să satisfacem chiar trei criterii: stabilitatea preţurilor, finanţele publice solide şi rata dobânzilor pe termen lung.

La ora actuală, programul de convergență oficial al Guvernului României pentru 2022-2025 prevede că ”România își menține angajamentul de aderare la Zona Euro”, dar și că ” revenirea economică și socială post-pandemie COVID-19 și pe diminuarea efectelor negative generate de conflictul militar din Ucraina”. În document nu se precizează nicio dată la care România ar putea trece la euro.

Guvernul și-a asumat că România nu va trece la euro prea curând

În 2018, când a fost înființată și o Comisie națională pentru trecerea la euro, condusă chiar de premierul Viorica Dăncilă, partidul de guvernămînt (PSD) își asuma ca țintă anul 2024. Ulterior, în primăvara lui 2019, Guvernul a recunoscut oficial că România nu poate trece la euro în 2024, deși BNR preconizase inițial acest orizont de timp.

În 2021, premierul de atunci, Florin Cîțu, afirma că că ”am putea să intrăm în antecamera zonei euro în jur de 2024-2025 și să putem să adoptăm moneda europeană în 2027 sau 2028”. Iar un raport al BNR din același an estima că trecerea de la leu la euro s-ar putea face mai degrabă în 2028-2029. Dat fiind că nici anul acesta nu am făcut niciun progres, chiar dimpotrivă, 2030 pare deci un termen mai realist.

Un nou calendar privind trecerea la euro ar putea fi adoptat ca urmare a aplicării PNRR.

Citește și: Teoretic, românii vor să treacă la euro. Ce s-a întâmplat în Slovacia după ce țara a adoptat euro?

Cel mai recent Eurobarometru arată că 75% dintre români sunt pentru trecerea de la euro - cel mai mare procent din cele 7 țări UE care nu au adoptat încă moneda europeană. De asemenea, 63% susțin că aceasta va avea consecințe pozitive. Pe de altă parte, 51% dintre repondenți cred că prețurile vor crește dacă România va trece la euro.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Finanțe - Bănci »


Setari Cookie-uri