Ai pățit vreodată să vorbești cu cineva despre adidași și apoi, când deschizi telefonul, să primești o reclamă la adidași? Asta e pentru că Internetul te cunoaște mai bine decât cel mai bun prieten al tău, nu pentru că îți ascultă conversațiile. Știe ce muzică să îți recomande, ce căutări ai făcut, ce reclame să îți dea ca să te facă să dai click pe ele, ce postări și ce videoclipuri să îți arate. Asta nu se întâmplă pentru că ești un utilizator bun care merită o experiență personalizată, ci pentru că ești un produs vândut companiilor. După fiecare click pe care îl faci pe un site, în spate, un algoritm realizează o licitație în cadrul căreia companiile plătesc pentru a-ți cumpăra atenția. Cea care plătește cel mai mult câștigă un loc în care să îți arate reclama și prețul tău diferă în funcție de profilul pe care îl ai. Riscul? Destabilizarea democrației, dezbinarea societății și crearea unor culoare pentru războaie informaționale și de propagandă.
Browserele și cele mai multe aplicații pe care le folosești îți colectează permanent date cu scopul de a te profila, de a învăța ce îți dorești și care sunt metodele care să te țină conectat, cu ochii în ecran și, implicit, în reclame. Datele sunt colectate de companii precum Google, Facebook, Instagram sau IAB Europe și apoi sunt vândute mai departe. Acesta este motivul pentru care nu plătești ca să scrollezi pe Facebook: tu nu ești doar un utilizator, mai presus de toate ești un produs care este vândut.
Datele tale decid care este următoarea postare pe care o să o vezi, ce reclamă vei vedea, în ce grupuri de Facebook vei ajunge, dar și la ce informații și promoții vei avea acces. Într-un viitor nu foarte îndepărtat vom primi oferte și prețuri personalizate la venitul și interesele pe care le avem. Dacă ai un anumit profil, vei putea cumpăra o pereche de căști cu 100 de lei. Dacă ai alt profil, posibil să plătești mai mult sau mai puțin pe aceeași pereche de căști vândută de același distribuitor.
Citeste si:
Colectarea de date
Ești urmărit. Brokerii de date, companiile care fac tot posibilul să îți facă un profil cât mai clar, să știe cât mai multe despre tine, încearcă să obțină tot felul de date despre tine. Postările la care dai like, locurile de pe ecran în care îți miști cursorul sau degetul, cât timp te uiți la un videoclip sau la o postare, istoricul tău, preferințele sexuale și politice sunt folosite ca să ți se creeze un profil. Astfel, fără să știi când și în ce fel, platformele online te hrănesc cu lingurița. Îți dictează ce citești, ce vezi și ce auzi.
Bogdan Manolea, jurist specializat în drept online și director executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, o asociație care militează pentru promovarea vieții private și a libertății de exprimare pe internet, explică faptul că este foarte greu să controlezi acest sistem.
Citeste si:
Tu nu știi cum ești profilat. Nu poți să știi și nu ai cum să te opui, nu poți să spui: «eu nu vreau să fiu așa».
Bogdan Manolea, ApTI
Bogdan spune că nici măcar cei care colectează datele nu știu unde ajung. Atunci când dai un click, informația se duce în mod automat la mii de firme. Sunt peste tot. O scuză întâlnită este că aceste date nu sunt unele personale pentru că nu se leagă de numele tău, dar juristul specializat în drept online spune că problema rămâne.
Citeste si:
E ca și cum te-ar urmări cineva din satelit fără să te poată identifica după nume și prenume. El știe unde ești, ce faci și ce vrei să faci, dar nu știu cine ești. La un moment dat nici nu mai e important numele. Datele sunt legate de tine, personal. Sunt legate de activitatea ta pe internet, activitate care îți este unică și pe care doar tu o faci așa.
Efectele principale: apariția bulelor, dezbinare și destabilizare
Bulele de internet sunt explicația pentru care AUR, partid care a obținut peste 9% la alegerile parlamentare, a fost surpriza alegerilor. Populari pe Facebook, naționaliștii intrați în Parlament și-au creat o mică armată de votanți. Dacă postările nu au ajuns la tine, înseamnă că algoritmul platformei de socializare a decis că nu va obține mult profit dacă îți va arăta informații despre acest partid, așa că nu l-ai avut în feed pe George Simion, Claudiu Târziu sau pe Diana Șoșoacă. Totuși, la vot ni s-a demonstrat că Facebook nu a avut dreptate și că acest partid considerat irelevant de presă și de Facebook a devenit deosebit de relevant, devenind a patra forță din Parlament.
Un exemplu de bulă este și faptul că, cel mai probabil, dacă nu ești etnic maghiar sau nu locuiești în Transilvania nu vei vedea postări scrise în maghiară.
Citeste si:
Dezbinarea apare din cauza faptului că unele companii se vor folosi de profilul pe care îl ai ca să te influențeze, să te facă să ajungi la informații false și să ajungi să votezi cu un anumit partid politic. Nu este o speculație, ci un trend. În 2016, compania Cambridge Analytica a reușit să profileze milioane de persoane, persoane pe care, mai apoi, le-a influențat să voteze cu Donald Trump. O simplă companie care s-a folosit de niște date care sunt colectate atunci când stai pe internet a reușit să influențeze rezultatul alegerilor din una dintre cele mai mari puteri ale lumii.
Nu poți controla profilul pe care îl ai
Dacă îți iei știrile de pe Facebook sau Instagram, îi lași algoritmului platformelor de socializare să decidă totul pentru tine. Nu vei avea acces la informații la care alții au, nu vei știi dacă s-a schimbat guvernul, cine e prim-ministrul sau dacă AUR este popular sau nu. Pentru că fiecare trăiește în propria realitate online, ajungem să fim din ce în ce mai radicalizați, suntem transformați și ne este dărâmat fiecare pod de legătură care ține societatea unită. Nu mai contează părerea altuia, pentru că ea nu ajunge la tine. Ești înconjurat de oameni care cred aceleași lucruri ca tine și care sunt interesați de aceleași lucruri. Ajungi să crezi că toți sunt la fel ca tine și că cei care sunt diferiți sunt anormali.
Citeste si:
Citiți și UE propune cel mai amplu set de reforme al piețelor digitale din ultimii 20 de ani
Bogdan Manolea spune că e foarte greu să ieși din bula în care te bagă platformele de socializare. În final, trebuie să te lupți cu un gigant, un algoritm care are o cantitate imensă de date despre tine și despre cei ca tine. Chiar dacă încerci să nu mai stai mult online, tot te vei trezi că, în timpul programului, scrollezi involuntar pe Facebook, Reddit, Instagram sau Tik Tok. E o luptă pe care o pierzi.
Citeste si:
„Ești aruncat într-o găleată de persoane care se potrivesc unui anumit profil. Ca să scapi, să poți ieși din bulă, trebuie să faci altceva. E o polarizare a societății în care tu vezi doar ce îți place ție și nu mai accepți opinia altora, nu mai știi că există oameni diferiți. Tu spui că nu mai vrei o anumită reclamă, dar sistemul o să îți dea lucruri similare pentru că sistemul deja știe ce o să te facă să rămâi cu telefonul în mână.”
Bogdan Manolea, ApTI
Un studiu publicat de Centrul Național pentru Informații despre Biotehnologie(NCBI), organizație care se află sunt Biblioteca Națională de Medicină din SUA, dar și The Filter Bubble, How the new personalized web is changing what we read and how we think, carte scrisă de Eli Pariser, activist care încearcă să înțeleagă cum ne afectează noile tehnologii explică faptul că algoritmii de pe internet crează situații în care utilizatorii primesc doar informații care le confirmă propriile credințe.
Pariser explică faptul că monitorul tău a devenit o oglindă transparentă. Când te uiți la el, nu vezi nimic, dar, din spatele lui, giganții de tehnologie se uită la tine și analizează tot ce faci.
În 2011, activistul vorbea despre o lume în care știrile pe care le vezi sunt influențate de salariul pe care îl ai, de locul în care trăiești și de prietenii pe care îi ai. O lume în care nu descoperi nimic nou. Asta se întâmplă acum, cu toate că știrile sunt influențate de cele mai mici detalii ale activității tale online, de la locul în care îți ții cursorul sau degetul și până la timpul pe care îl petreci uitându-te la o postare sau la un videoclip. Scopul final al platformelor de social media nu este să ne informeze, ci să ne țină conectați cât ai mult timp. Astfel, scopul scuză mijloacele. Dacă videoclipurile conspiraționiste despre o ocultă mondială sau despre vaccinurile care îți bagă 5G în corp te fac să stai online, atunci asta vei primi.
„Se poate ajunge la situația în care utilizatorii, tocmai pentru că au un anumit profil, să nu mai aibă acces la mai multe informații, să vadă mai multe sau mai puține reclame politice sau la conspirații.” explică Bogdan Manolea, juristul român specializat în drept online.
Lupta cu dezinformarea
Platforme precum Twitter, Facebook sau YouTube au spus că încearcă să se lupte cu algoritmul care promovează dezinformarea și știrile false și susțin că nu mai recomandă materiale conspiraționiste. Un studiu publicat în 2019 de Cornell University, o universitate privată din New York care face parte din Ivy League, un grup de universități de elită, arată că YouTube chiar se ține de cuvânt și nu recomandă videoclipurile conspiraționiste.
În cazul Twitter, un studiu realizat de trei bursieri de la MIT a arătat că informațiile false se răspândesc mult mai rapid decât informațiile reale.
În cazul Facebook, reporterul wall-street.ro a realizat un cont fals pe care l-a folosit timp de două luni, cont pe care a simulat activitatea unei persoane interesată de materiale conspiraționiste precum antivax, pământul plat și masonerie. Pe acel cont i-au fost recomandate mai multe grupuri conspiraționiste și news feedul era compus doar din materiale false.
Tu ești produsul pentru care se licitează
În 10 decembrie 2020, ApTI, asociația la care Bogdan Manolea este director executiv, a depus o sesizare către Autoritatea Națională a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal cu privire la modul în care industria globală de publicitate online încalcă principiile datelor cu caracter personale printr-un sistem care se numește Real-Time Bidding, sau licitații în timp real.
Altfel spus, de fiecare dată când intri pe un link, în timpul în care ți se încarcă pagina au loc licitații în care companiile se bat pentru atenția ta. Cel care plătește mai mult câștigă un spațiu de reclamă pe pagina pe care urmează să intri. Prețul tău diferă în funcție de profilul pe care îl ai. E posibil să fii mai valoros pentru o companie care vinde adidași decât pentru o companie care vinde telefoane sau echipamente pentru studiouri audio.
Sistemele de licitație în timp real se bazează pe colectarea unei cantități mari de date, precum istoricul tău online, locul unde ai fost, preferințele sexuale sau preferințele politice.
Bogdan Manolea explică faptul că acum, în față acestor sisteme care ne încalcă intimitatea ne pot apăra doar câteva extensii ale browserului: cele de AdBlock. Acestea blochează reclamele și limitează supravegherea la care ești supus atunci când ești online.
„E o soluție tehnică care merge pentru o anumită categorie de utilizatori. Nu e o soluție pentru zona de publicitate online, pentru că ele te fac să nu mai vezi nicio reclamă. Nu cred că asta e soluția pe care o dorește zona de publicitate.”
Aplicațiile recomandate de Manolea sunt pluginuri precum uBlock Origin sau Privacy Badger.
Colectarea de date, o armă în războiul informațional
Conform NATO, războiul informațional este o operațiune folosită pentru a obține avantaje în fața oponentului. Constă în controlarea unui spațiu de informare și manipularea informațiilor la care au acces cetățenii unei țări. Principalele forțe care se folosesc de noile tehnologii pentru a lansa operațiuni de război informațional sunt SUA, Rusia și China.
În 2017, Washington Post explica cum agenți ruși au cumpărat reclame pe Google, Facebook și Twitter cu scopul de a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din 2016. În plus, Washington Post explică faptul că Facebook le-a permis agențiilor de publicitate să cumpere reclame specifice pentru antisemiți sau pentru adolescenți instabili emoțional.
Cum arăta publicitatea online înainte de era colectării de date?
Înaintea timpului în care platformele de pe internet au învățat cum să învețe cât mai multe despre noi, publicitatea online era similară cu cea din realitate. Site-urile aveau spații fixe pe care le vindeau, spații care deveneau bannere fixe cu un anumit mesaj, mesaj care, spre deosebire de situația actuală, nu se schimba în funcție de privitor. Acum nu mai contează doar cuvintele pe care le cauți sau site-ul pe care intri.
„Acum contează tot contextul legat de cine este cel care caută, de ce caută, ce a mai căutat înainte”.
Avantajele colectării de date
Pe lângă efectele negative, colectarea de date are și niște părți pozitive. Unul dintre cele mai relevante exemple este colectarea făcute de aplicații precum YouTube Music, iTunes sau Spotify. Datele sunt colectate tocmai ca să primești recomandări bune, de muzică care îți place.
Bogdan Manolea, director executiv al ApTI și jurist specializat în drept online, spune că fiecare ar trebui să poată să opteze să fie urmăriți și profilați atunci când își doresc.
Regulamentul de Protecție al Datelor cu Caracter Personal(GDPR) menționează că, dacă îți dai acordul, dacă spui da, vreau ca Spotify să mă profileze ca să îmi dea muzică care îmi place, atunci totul e ok. Distincția este că centrul acțiunii se pune la nivelul utilizatorului, la nivelul persoanei fizice. Eu trebuie să decid, să știu ce decizie iau, nu să decidă compania pentru mine.
Dacă o companie te profilează ca să îți vândă profilul altei firme, atunci nu mai este în regulă.
Contextul legal - GDPR ar trebui să fie util, dar nu e respectat
Manolea explică faptul că, în mod normal, companiile ar trebui să facă o colectare de date care să se bazeze pe intimitatea utilizatorului, să fie privacy by design.
„Felul în care este implementat sistemul contravine regulamentului GDPR și principiilor. Este contrară regulilor din domeniul. Designul este făcut astfel încât să transfere datele personale mai departe și nu să pună principiul privacy by design. Ar trebui să fie construit un astfel de sistem având în vedere protecția datelor personale ale cetățeanului.
Cert este că e un sistem cunoscut de multă vreme, care a avut multe critici din zona de experți pe zona de privacy. Noi vrem să se pună în aplicare legislația care deja există.”
În final, companiile precum Google ajung să păstreze sistemul care colectează cantități imense de date. Le-ar costa mult mai mult să își schimbe activitatea.
Ăsta e ridicolul. Degeaba ai GDPR dacă companiile continuă așa. Ce li se poate întâmpla? Stau așa câțiva ani, primesc o amendă, o plătesc. E pur și simplu o analiză de cost-beneficiu.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
