Pandemia COVID-19 a generat o criză sanitară, o criză economică, dar și multe mișcări interesante la nivel internațional. Cum a schimbat un virus polii de putere la nivel global, cine are cel mai mult de pierdut, dar și cine va primi laurii la finalul acestui ”război”, aflăm cu ajutorul lui Armand Goșu, politolog, expert în spaţiul ex-sovietic şi conferenţiar la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea Bucureşti, care a acordat un interviu în exclusivitate pentru wall-street.ro.

Orice informație care nu convine puterii poate fi catalogată drept fake news, iar cel care o pune în circulație poate fi sancționat.

W-S: Ce părere aveți despre felul în care Federația Rusă a răspuns amenințării pandemiei de coronavirus?

A. Goșu: Moscova și zona din jurul ei (un fel de Ilfov de la noi) sunt în carantină, de luni. Operațiunea de combatere a pandemiei este condusă de primarul capitalei, Serghei Sobianin. Președintele Putin veghează de undeva, de la Kremlin, nu se implică activ, dar presupun că o va face, într-o etapă ulterioară, în funcție de evoluția crizei. Dacă Sobianin va reuși să limiteze pandemia în Moscova, își va consolida poziția și foarte probabil va deveni una dintre figurile cheie, pentru cel puțin un deceniu, pe scena politică din Rusia.
Cât despre Putin, acesta a luat măsuri încă din ianuarie, în faza extinderii epidemiei la Wuhan. Atunci, a blocat lunga frontieră, circa 4.500 km, cu China. A urmat sistarea legăturilor feroviare și aeriene cu China. Asta se întâmpla cu mai bine de o lună înainte de extinderea coronavirusului în Italia.
Carantina introdusă la Moscova și în împrejurimi este destul de aspră și ea răspunde neliniștii opiniei publice care a cerut măsuri mai ferme. Marți, Duma de Stat a votat legea privind răspunderea penală a celor care nu respectă carantina. Dacă din cauza ta au murit doi sau mai mulți oameni, poți să fii condamnat la șapte ani de închisoare. Dacă moare doar unul, primești maximum cinci ani de închisoare sau amendă penală între 1 și 2 milioane de ruble.
De asemenea, proiectul votat prevede sancțiuni pentru cei care răspândesc informații false despre pandemie, ceea ce noi numim fake - news.
Dacă prin răspândirea acestor “știri false” se perturbă sistemul de transport, aprovizionarea cu energie, cu alimente, sectoarele industrial și bancar, cel găsit vinovat poate lua amendă de 300 - 400.000 de ruble sau poate fi condamnat la închisoare de la trei la cinci ani. Această măsură, evident, va limita libertatea de expresie și va consolida autocenzura. Orice informație care nu convine puterii poate fi catalogată drept fake news, iar cel care o pune în circulație poate fi sancționat.
Sigur că Rusia n-a fost o democrație înfloritoare înainte de virus, dar majoritatea observatorilor independenți remarcă faptul că Putin se va folosi de context pentru a consolida latura autoritară a regimului.
Această carantină vine după ce guvernul a interzis intrarea pe teritoriul Rusiei a cetățenilor străini, de la 18 martie până la 1 mai. Zborurile Aeroflot sunt în așa fel organizate, încât toate aterizează la Moscova, la un terminal special. Iar numărul pasagerilor care vin zilnic nu depășește 500 de persoane, asta e capacitatea de procesare.

Deci, și în Rusia, ca și în România, corupția ucide!

W-S: Ce slăbiciuni ale Rusiei ies acum la iveală, în contexul amenințării coronavirusului ?

A. Goșu: Marea piedică în combaterea coronavirusului rămâne corupția instituționalizată din Rusia. Astfel, s-a utilizat săptămâni întregi un test cu o acuratețe foarte mică, realizat la Novosibirsk, de un centru monopolist. Așadar, s-au pierdut săptămâni bune. Apoi, noile teste și materiale sunt importate de primăria din Moscova printr-o firmă de apartament din Kazani, prin care - presa a publicat indicii, în acest sens - se spală bani. Deci, și în Rusia, ca și în România, corupția ucide!
S-a decis destul de târziu întreruperea cursurilor și trimiterea studenților acasă. De fapt, măsurile luate sunt cele standard, dar sunt luate cu zece zile, două săptămâni mai târziu.

W-S: Dar de ce? Cum explicați această întârziere?

A. Goșu: Din rațiuni politice. Izbucnirea epidemiei s-a suprapus peste modificarea Constituției, proces început în ianuarie și care ar fi trebuit să se încheie cu referendumul de la 22 aprilie.

E un context economic prost pentru Rusia, scăderea dramatică a prețului la petrol a dus la prăbușirea rublei, la scăderea masivă a valorii acțiunilor companiilor rusești.

W-S: Și care din cauza coronavirusului a fost amânat.

A. Goșu: Exact. În spatele suspendării referendumului stă însă și un alt detaliu, scos la iveală acum câteva zile, când Centrul de Sondaje Sociologice Levada din Moscova, a dat publicității niște rezultate suprinzătoare. Din acestea rezultă că Putin nu are sprijinul populației pentru un nou mandat de președinte. Iar miza modificării Constituției era tocmai aceasta, ca să permită lui Putin un nou mandat de președinte și după 2024, când acesta se încheie.
Foarte probabil, Putin va încerca să folosească criza declanșată de pandemia de coronavirus pentru a-și crește cota de încredere care a tot coborât după alegerile prezidențiale din 2018. La fel cum Conte, Macron, Merkel, Victor Orban au crescut în sondaje la încredere pe fondul crizei declanșate de coronovirus, și Putin va încerca să recâștige procentele pierdute.
E o operațiune dificilă, totul depinde de evoluția pandemiei. Coronavirusul poate să facă mii și mii de victime în Rusia și nicio cenzură nu mai poate bloca aflarea adevărului. Oricum, în spitalele din Rusia, de ceva vreme, mor suspect de mulți oameni de pneumonie. Există suspiciunea, întreținută și de declarațiile unor medici, că aceștia ar fi murit în realitate de coronovirus.
E un context economic prost pentru Rusia, scăderea dramatică a prețului la petrol a dus la prăbușirea rublei, la scăderea masivă a valorii acțiunilor companiilor rusești. Bugetul Rusiei e construit pe un baril de 42 dolari, iar acum el a căzut sub 20. Reamintesc că mai mult de jumătate din bugetul federal provine din exporturile de hidrocarburi.

Acum o sută de ani, Rusia lui Lenin nu avea la dispoziție rețelele sociale. Dacă le-ar fi avut, poate că Europa întreagă s-ar fi transformat într-o federație de republici sovietice, după Primul Război Mondial.

W-S: Se tot vorbește despre propaganda rusă ”deșteaptă” împotriva Occidentului. Cum considerați că va reacționa Occidentul?

A. Goșu: Nu înțeleg această falsă uimire a oficialilor de la Bruxelles, care par că abia acum au descoperit subversiunea pe care Rusia o practică de ani buni.
Cum era să rateze Putin o așa oportunitate? Moscova se folosește de orice prilej, exploatează orice emoție publică în propriul folos, urmărind destabilizarea Occidentului, declanșarea de tulburări politice, sociale care să conducă la război civil și la colapsul statelor. Este asta o noutate? Nu! A inventat-o Rusia? Nu, evident.
Sunt două lucruri noi, aici. Faptul că aceste campanii de destabilizare a Occidentului se poartă în vreme de pace, nu de război. Dar generalul Gherasimov, șeful Marelului Stat Major, care a dat numele său noii doctrine, spune că dispare diferența dintre starea de pace și cea de război. Deci, Moscova se consideră în război cu Occidentul, chiar dacă acesta e de altă părere.
A doua noutate este de natură tehnologică. Acum o sută de ani, Rusia lui Lenin nu avea la dispoziție rețelele sociale. Dacă le-ar fi avut, poate că Europa întreagă s-ar fi transformat într-o federație de republici sovietice, după Primul Război Mondial.

Prezența salvatorilor ruși în străinătate echivalează cu o declarație de putere. Rusia își afirmă astfel un statut internațional.

W-S: Aceste campanii duse de China și Rusia care pretind că ajută țările occidentale să lupte cu virusul nu reprezintă o noutate?

A. Goșu: Deloc. Din păcate, memoria publicului, nu doar a celui din România, e pusă la grea încercare de avalanșa de detalii pe care creierul nostru o primește în fiecare zi. Dar, astfel de exerciții de PR a practicat Rusia mereu. Amintiți-vă de incendiile din Italia, Franța, Grecia, Albania pentru stingerea cărora au fost trimiși pompieri ruși, tehnică specială din Rusia. Sau de cutremurele din întreaga lume, dar mai ales din Occident unde sunt trimiși cei din ministerul pentru Situații Extraordinare. Chiar dacă Rusia era în criză economică, iar guvernul nu avea bani să plătească salariile și pensiile, Moscova trimitea ajutoare în străinătate. Prezența salvatorilor ruși în străinătate echivalează cu o declarație de putere. Rusia își afirmă astfel un statut internațional.
Marți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a anunțat că Rusia va trimite echipamente medicale în SUA, care sunt lovite de coronavirus. Nu cred că Trump va respinge oferta. Diferența este că nici italienii, unde au ajuns ajutoarele rusești, nici americanii nu sunt așa de sensibili la astfel de exerciții de PR ieftine și nici nu se lasă manipulați.
Atunci, se pune întrebarea, de ce face Putin astfel de exerciții de imagine? Să-i enerveze pe români? Pe polonezi? Cui se adresează ele în primul rând? Evident că publicului intern, din Rusia. El este principalul consumator al propagandei Kremlinului.

W-S: Care sunt principalele mesaje pe care propaganda din Rusia le promovează?

A. Goșu: Pe canalele de televiziune cu mare audiență se promovează conspirații. Adică, coronavirusul este o armă biologică creată de guvernul american. Acest narativ e răspândit în China, Rusia, Iran și chiar în Statele Unite.
Occidentul e incapabil să facă față crizei, politicienii de acolo sunt cinici, lipsiți de empatie, iar sistemele de sănătate din Vest sunt putrede. Spre deosebire de ele, în Rusia situația e sub control, dezastre precum cel din Lombardia sunt imposibile.

Unii ruși au comparat această criză cu cea de la Cernobîl, când puterea a ascuns în primele zile adevărul.

W-S: Dar oamenii, rușii de rând, cred în această propagandă, se lasă manipulați?

A. Goșu: Nu pot estima în ce măsură cred. Observ însă că unii ruși au comparat această criză cu cea de la Cernobîl, când puterea a ascuns în primele zile adevărul.
Există un trecut încărcat, evenimente sedimentate în memoria publică, intrate în subconștient, cum ar fi tragedia de la Cernobîl, scufundarea submarinului Kursk, incendiile de păduri din 2010, când autoritățile au negat în prima fază. Rușii au o profundă neîncredere în putere. De altfel, au și motive să fie suspicioși.
La fel și astăzi, în fața amenințării coronavirusului, în ciuda propagandei oficiale, oamenii de rând se bizuie pe forțele lor, nu pe guvern.

Eu nu cred că țări ca Rusia sau China, Iran sau Turcia, adică regimurile autocratice vor ieși întărite economic, politic, își vor consolida prestigiul internațional.

W-S: Cum credeți că se vor modifica polii de putere la nivel internațional în urma acestei pandemii? Cum va arăta lumea după coronavirus?

A. Goșu: Nu mi-e frică atât de coronavirus, cât de criza economică ce urmează. Coronavirusul o să dispară în doi ani, cu sau fără vaccin. Reacția statelor la această amenințare, a elitelor politice și de business, oprirea unor sectoare întregi ale economiei din majoritatea țărilor amenințate, pachetele diferite de stimulare a relansării economice, toate astea ar putea schimba fața lumii. Dar, spre deosebire de mulți alți comentatori, eu nu cred că țări ca Rusia sau China, Iran sau Turcia, adică regimurile autocratice vor ieși întărite economic, politic, își vor consolida prestigiul internațional.
Acest coronovirus va transforma China într-un stat paria, cu care lumea occidentală va restrânge contactele. E o iluzie să vă închipuiți că nimeni nu va plăti pentru această criză.
Totul se decontează, nu doar în viață, ci și în relațiile dintre state.

Sursa foto: Agerpres Foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Cristina Marin
Cristina Marin s-a alăturat redacției la începutul anului 2020, cu puțin timp înainte de declanșarea pandemiei. Coincidență sau nu, cei peste trei ani petrecuți în cadrul rețelelor private de sănătate din România au ajutat-o să înțeleagă mai bine relația dintre pacient și sistemul de sănătate autohton despre care scrie în prezent la publicația Wall-street.ro. Cristina se află în permanentă legătură cu medicii din spitalele românești și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri