Inteligența Artificială sau AI este deja o noțiune pe buzele tuturor, mai ales de un an încoace, când compania americană Open AI a dezvoltat ChatGPT, care a adresat în spațiu public mai multe nesiguranțe legate de modul în care aceasta remodelează locurile de muncă. Un raport lansat World Economic Forum arată că aproape 40% din locurile de muncă la nivel mondial sunt expuse la inteligența artificială, o statistică ce pentru mulți întărește retorica deja veche potrivit căreia „Roboții vin să ne fure joburile”. Care-i adevărul?
„Haideți să nu ne văităm că vai, vine AI-ul și ne fură joburile. Și noi va trebui să învățăm să dezvoltăm aceste competențe digitale și să facem ceea ce au nevoie organizațiile ca noi să facem și anume creștere de competențe”, este de părere Sorina Donisa, CEO al companiei de recrutare în regim temporar APT Prohuman, în cadrul unui eveniment organizat de OLX.
Într-o economie în care ChatGPT câștigă tot mai mult teren, viitorul este văzut fie ca fiind unul plin de provocări, fie unul cu oportunități uriașe. Tehnologia din spatele acestui robot conversațional, care generează răspunsuri și texte cu ajutorul inteligenței artificiale, ar putea îndeplini diverse sarcini și roluri, mai ales cele care implică munca repetitivă, în companiile din România. Concret, ChatGPT ar putea fi asistent, arhivist, analist de date, creator de conținut pentru blog sau copywriter junior, având un rol de suport pentru angajații. Poate fi însă amenințată și o poziție de specialist HR de inteligența artificială?
Citeste si:
Cred că rolul de HR nu e mai mult amenințat de orice alt rol pe care îl avem în piață. Evident că poți privi din toate perspectivele și vedem deja că anumite procese sunt automatizate, vedem și că inteligență artificială e implicată. Dar cred că depinde foarte de mult de cum transformăm noi provocarea în oportunitate. Toți oamenii de HR se plâng că fac prea multă treabă administrativă și nu se ocupă, de fapt, de cultura organizațională, de dezvoltarea competențelor angajaților. Iată că vom avea, în sfârșit, timp să facem lucrurile cu adevărat valoroase din companie.
Sorina Donisa, CEO APT Prohuman (foto)
Inteligența artificială va depăși impactul revoluției industriale. România va fi în avantaj pentru că angajații sunt „foarte adaptabili”
Avansul adoptării tehnologiei, revoluția digitală, dar și alți factori sociali vor duce în următorii ani la o schimbare semnificativă pe piața forței de muncă. Se estimează că până în 2027, deși se vor crea 69 de milioane de locuri de muncă, se vor elimina 83 de milioane de posturi, ceea ce va duce la o pierdere netă de 14 milioane de locuri de muncă, adică 2% din ocuparea actuală, conform datelor de la Forumul Economic Mondial. Astfel de schimbări drastice au mai avut loc în istorie, de la prima revoluție industrială, de la finalul secolului al XVIII-lea, când se inventa motorul cu aburi și până la a patra revoluție industrială care a culminat cu ceea ce azi numim era internetului, de la începutul anilor 2000. Cu toate acestea, Sorina Donisa estimează că acest avânt al inteligenței artificiale va fi unul cu impact mai mare asupra omenirii decât revoluțiile industriale din trecut.
Citeste si:
„Din punctul meu de vedere, ce urmează, prin integrarea inteligenței artificiale, s-ar putea să depășească chiar impactul revoluției industriale. Dar am încredere. Până la urmă e foarte important cum folosim această inteligență artificială, trebuie să o facem etic și într-un mod profesional. Iar din punctul acesta de vedere, UE lucrează la o legislație că să ne asigurăm că noi, ca oameni, vom avea controlul și inputul în toate procesele de muncă”, a completat specialistul care este de părere că oamenii de HR trebuie să fie cei care să dea tonul în piață și să demonstreze că dețin abilități multiple.
Viitorul locurilor de muncă ne arată că angajatorii vor aprecia tot mai mult gândirea analitică și creativă, ca fiind cele mai importante abilități pentru anul acesta și pentru următorii cinci ani. Pe lângă acestea, atenția ar mai putea fi concentrată și asupra învățării de competențe digitale, precum și dezvoltarea abilităților de comunicare și colaborare.
Citeste si:
Totodată, se va pune accent pe învățarea continuă (să fii deschis să înveți noi tehnologii, să te adaptezi la schimbările din industrie), pe agilitate (să fii dispus să înveți rapid) și pe căutarea de noi direcții în carieră și noi specializări (să devii expert într-un domeniu specific pentru a crește valoarea ta pe piața muncii și pentru a atrage angajatorii). Și în România, la fel ca peste tot în lume, complexitatea joburilor va crește, dar avantajul este că munca noastră ne va permite să aducem mai multă valoare adăugată în piață.
Citeste si:
„Crește complexitatea joburilor, iar acesta este un lucru benefic pentru România. Consider că este un fel de minge ridicată la fileu pentru că noi, românii, am demonstrat că suntem foarte adaptabili, că putem prelua joburi din ce în ce mai complexe, iar industria de servicii a demonstrat lucrul acesta. Și cred că România, din perspectiva competențelor tehnologice, se află în topul țărilor din UE și asta nu poate decât să ne ajute pe noi ca țara să evoluăm.
Sorina Donisa, CEO APT Prohuman
La începutul acestui an, statele membre ale Uniunii Europene au aprobat o legislaţie privind reglementarea inteligenţei artificiale, după mai multe negocieri intense. În ceea ce priveşte inteligenţele artificiale generative, acelea care pot produce texte, sunete sau imagini la cerere, regulile vor fi impuse tuturor pentru asigurarea calităţii datelor utilizate în stabilirea algoritmilor şi pentru a verifica respectarea legislaţiei europene privind drepturile de autor. În plus, dezvoltatorii vor trebui să precizeze că sunetele, imaginile şi textele produse de AI sunt artificiale.
Procesul de reglementare a fost început încă din 2021, însă a fost afectat de apariţia ChatGPT, generatorul de texte. Acest sistem, ca şi cele capabile să creeze sunete sau imagini, a dezvăluit publicului larg potenţialul imens al AI, dar şi anumite riscuri. Distribuirea pe reţelele de socializare a unor fotografii false a atras atenţia asupra pericolului manipulării opiniei publice. De asemenea, sistemele considerare de „risc înalt” - respectiv cele din domenii sensibile precum infrastructurile critice, educaţia, resursele umane, ordinea publică etc., vor fi supuse unei serii de obligaţii, cum este aceea ca maşina să fie controlată uman, să fie întocmită o documentaţie tehnică sau să fie constituit un sistem de gestionare a riscurilor.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
