Gazele și electricitatea se vor scumpi din nou, cu 10%, după ce măsurile de plafonare luate de Guvern vor expira, estimează analiștii OTP Bank, iar mișcările ratei inflației vor rămâne sub semnul unei incertitudini foarte accentuate, cu riscuri considerabile care trebuie luate în calcul.
Perspectivele inflaționiste sunt în prezent mult mai incerte decât de obicei, în primul rând, ca urmare a mișcărilor prețurilor la energie. Acest lucru a afectat cheltuielile gospodăriilor mai mult decât înainte, din cauza liberalizării acestei piețe, în 2020. De asemenea, creșterea prețului petrolului a contribuit la dinamica prețurilor.
„În timp ce inflația (fără alimente și energie) a fost de 3,5% în noiembrie anul trecut, prețurile la energie au crescut cu 23%, iar prețurile la combustibil cu 25%. Aceste două elemente legate de energie au adăugat 4 puncte procentuale la inflația anuală”, au declarat analiștii pe zona de macroeconomie ai OTP Bank pentru wall-street.ro.
Incertitudinea pentru anul 2022 nu sunt cauzate doar de prețurile petrolului, gazelor și energiei electrice, ci și pornind de la faptul că intervenția statului în această problemă a fost una de amploare, în viziunea analiștilor.
Citeste si:
Actualul plafon de preț (introdus în octombrie anul trecut cu efect din noiembrie) ar trebui să expire în luna aprilie, când presupunem o nouă creștere cu 10% a prețurilor la gaz și electricitate
- Analiști (macroeconomie), OTP Bank -
Pe baza acestor ipoteze și presupunând, de asemenea, că inflația generală ridicată nu va alimenta salariile mai mari (nu se presupune niciun efect de runda a doua), inflația ar putea atinge un vârf în jurul valorii de 7% în mai 2022.
Riscurile care ar putea propulsa inflația mult peste așteptări
Citeste si:
Anticipăm un vârf al inflației mai mic decât cel al BNR (care dădea 8,6% pentru mijlocul lui 2022 n.r.). Cu toate acestea, după cum am menționat anterior, incertitudinea este uriașă. Ulterior, ar putea urma o scădere relativ rapidă, ceea ce ar putea implica o inflație ușor sub 4% până la sfârșitul anului
- Analiști (macroeconomie), OTP Bank -
Riscul cheie este însă ca efectele de runda a doua să evolueze, ceea ce face ca scăderea inflației să fie mai dificilă.
„Chiar dacă creșterea salariilor nu este afectată de cifrele mai mari ale inflației generale, amploarea șocurilor privind prețurile energiei de pe piețele liberalizate ar putea obliga companiile să crească mai rapid prețurile comparativ cu modul în care s-ar fi desfășurat lucrurile anterior. Prin urmare, riscurile sunt semnificative”, mai spun experții în macroeconomie.
Politicile BNR și efectele lor asupra ROBOR și IRCC: cu cât vor crește dobânzile la credite
Estimările analiștilor OTP arată că dobânda cheie ar putea fi de 2,25% până la jumătatea anului 2022 și de 2,75% până la sfârșitul lui 2022. Cu toate acestea, aceștia menționează că riscurile indică în mod evident un potențial de a depăși acest nivel ca urmare a motivelor menționate mai sus.
Citeste si:
„Așteptările noastre au fost de 25 puncte de bază (0,25%) pentru un timp (referitor la creșterile dobânzii cheie n.r.), totuși avem tendința de a crede că BNR ar putea crește până la 50 puncte de bază (0,5%) din 3 motive principale. 1. pentru a atenua riscul efectelor de runda a doua asupra inflației, 2. pentru a reduce sarcina intervenției valutare și 3. pentru a ține pasul cu nivelul ratelor de referință ale altor bănci centrale regionale”, cred analiștii OTP.
Pe acest scenariu al dobânzii cheie, ROBOR la 3 luni ar putea fi în jur de 3.0% până la jumătatea anului 2022 și ar putea crește în continuare până la aproximativ 3.4% până la sfârșitul anului. IRCC ar putea fi în jur de 2.5% până la jumătatea anului 2022 și ar putea ajunge la aproximativ 3% până la sfârșitul lui 2022. Cu toate acestea, la fel ca și în cazul dobânzii cheie, există riscuri semnificative de a depăși aceste valori, amintesc experții citați.
Citeste si:
ROBOR și IRCC sunt indicatorii în funcție de care se calculează ratele lunare la creditele cu dobânzi variabile (toate creditele de acest tip, ipotecare, de nevoi personale sau descoperiri de cont etc.).
Anul 2021, cu bune și rele economice: primul semestru - de relativ succes, al doilea - o situație provocatoare
În general, 2021 a adus o redresare mai puternică decât se aștepta inițial, ceea ce a fost însă un fenomen la nivel general, nu doar tipic pentru România.
„Redresarea puternică s-a produs datorită sprijinului politic fără precedent după izbucnirea pandemiei (monetar și fiscal) și din moment ce economiile au învățat să întâmpine noile valuri ale pandemiei mai bine decât înainte. Cu toate acestea, odată ce nivelul PIB pre-covid a fost atins, redresarea a întâmpinat mai multe hopuri”, spun experții pe macroeconomie.
Citeste si:
Pentru zona industriei, diferitele probleme ale lanțului de aprovizionare au restrâns creșterea producției, în timp ce înăsprirea piețelor muncii a cauzat și ea probleme. În cele din urmă, creșterea inflației, în primul rând din cauza prețurilor mai mari la energie, a început să erodeze veniturile reale ale gospodăriilor.
„În România, creșterea reală a salariului a devenit chiar negativă până în septembrie. Așadar, în timp ce primul semestru din 2021 a fost un relativ succes în ceea ce privește redresarea, până la sfârșitul anului situația a devenit mai provocatoare”, explică specialiștii OTP Bank.
Creșterea salariului net nominal a fost de aproximativ 6% în ultimele luni ale anului 2021. În 2022, analiștii OTP estimează o creștere a salariilor în jur de 6,5%, totuși aceasta va fi resimțită doar ca o mică creștere a salariilor reale, având în vedere un nivel al inflației în medie de 5,5-6,0%.
Citeste si:
„Considerăm cursul de schimb EURRON ca fiind strict gestionat de Banca Națională a României. Așadar, anticipăm că moneda s-ar putea deprecia aproximativ în ritmul anilor trecuți, cu circa 2% pe an”, spun specialiștii în macroeconomie ai OTP.
Creșterea economică în 2022 se va reduce cu aproape jumătate față de anul trecut
Economiștii OTP Bank se așteaptă la o încetinire vizibilă de la ~6,7% (pe 2021) la 3,5-4,0% în 2022. O parte din această încetinire este deja doar un efect tehnic al încetinirii redresării economice din semestrul 2 al anului 2021 față de semestrul 1, care are o reportare mai scăzută pentru 2022.
„Cu toate acestea, ritmul trimestrial real de creștere pentru acest an va fi, de asemenea, în jur de 0,6-1,0% datorită argumentelor menționate mai sus: inflație mai mare (care erodează venitul real) și constrângeri de capacitate. La factorii de încetinire s-ar putea adăuga, de asemenea, înăsprirea politicilor, atât pe frontul fiscal, cât și pe cel monetar”, spun analiștii OTP.
În timp ce creșterea dobânzilor este necesară pentru a combate inflația, urmează consolidarea fiscală. Deoarece înăsprirea politicilor monetare ale băncilor centrale majore implică o primă mai mare pentru activele piețelor emergente, deficitele mai mici sunt sustenabile.
„Cu toate acestea, consolidarea fiscală este, de asemenea, necesară, deoarece România se află sub o procedură de deficit excesiv la Comisia UE, unde angajamentul este ca deficitul bugetar să coboare sub 3% până în 2024. În plus, România va fi un beneficiar semnificativ al absorbtiei de fonduri UE în următorii ani”, explică analiștii OTP Bank.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
