România accelerează lucrările în infrastructură dispunând de fonduri europene, dar și naționale și locale consistente, investind atât în infrastructura mare, dar și în cea mică, în special în proiecte de amenajare urbană care, deși nu se compară cu amploarea proiectelor de autostrăzi, cumulează o sumă impresionantă.
Am stat de vorbă cu fondatorul EVOhoreca, Alin Trușcă, antreprenor care a intrat pe piața lucrărilor de amenajare urbană cu brandul Juko, născut în plină pandemie, despre ce înseamnă astfel de lucrări și despre costurile pe care le implică astfel de proiecte.
Este o piață pe care intrat forțat de pandemie, pe care nu o cunoștea foarte bine, dar despre care a aflat rapid că are un potențial uriaș.
„Am creat un catalog de produse și un site cu brandul Juko. Am găsit că erau cam 3.130 de primării în România și am printat cataloage să le trimit prin Poșta Română. În prima fază, nu s-a întâmplat nimic, însă, fiind prezent pe internet, prezentând o parte din lucrările pe care le făcusem și cu EVOhoreca, au început să vină cereri organic”, ne-a povestit antreprenorul.
Răspunsul de la administrațiile locale nu a venit, dar au reacționat cei din companiile de construcții care erau angrenate în lucrări publice, dar și de la proprietari de școli și grădinițe private.
Citeste si:
(Alin Trușcă - Sursa foto: EVOHoreca)
Proiectele de amenajare publică din România se ridică la circa 500 milioane de euro
Sunt oportunități multe pentru această piață, pentru cei care vor să profite de un apetit tot mai mare din partea românilor și a autorităților de a investi în proiecte care nu vizează doar infrastructură esențială, ci și în proiecte care au ca scop îmbunătățirea nivelul calității vieți în orașe și localități.
Antreprenorul a decis că se poate implica în proiecte de amenajare urbană cu resursele și expertiza de care dispunea, având deja în portofoliu locuri de joacă executate pentru clienți din mediul privat. Apoi, a venit, în mod natural, și pasul către lucrările de pe domeniul public.
„Făceam o evaluare a proiectelor care erau deja existente în sistemul de licitații publice, iar valoarea lor era undeva la 500 de milioane de euro. Jumătate de miliard de euro, dar nu doar în tobogane și balansoare. Ci și bănci, stâlpi de iluminat, gărdulețe, coșuri de gunoi, limitatoare de viteză pe străzile din zonele rezidențiale, bolarzi și așa mai departe. Toate articolele acestea intră în categoria de produse de amenajare urbană”, ne-a explicat Alin Trușcă.
Citeste si:
Evident, multe dintre aceste produse nu sunt schimbate foarte des, cum ar fi coșurile de gunoi sau stâlpi de iluminat, dar există multe oportunități. Antreprenorul ne spune că, fără voia lor, s-au specializat pe zona de amenajare de parcuri și locuri de joacă.
În cazul proiectelor publice, cei de la Juko au intrat pe piață din postura de subcontractant, deoarece sunt proiecte care solicită o potență financiară foarte mare din partea companiilor care se înhamă la astfel de lucrări, statul plătind companiile după predarea proiectelor.
Cum nu deține potența financiară a marilor constructori, Juko a intrat în aceste proiecte publice pe lângă companiile mari, care iau, de exemplu, un bulevard întreg și au o mulțime de lucruri de făcut, cum ar fi asfaltarea, facerea sau refacerea trotuarelor, amplasarea de bolarzi, bănci, coșuri de gunoi și altele. Aceste companii mari fac tot ce pot face cu resursele pe care le au, iar ceea ce este în afara ariei lor de expertiză subcontractează.
Citeste si:
„Prima companie care ne-a subcontractat a fost chiar Strabag. A fost o surpriză și pentru mine, deoarece nu mă așteptam să fim interesanți pentru ei”, ne-a mai povestit Alin Trușcă.
Potrivit lui, Juko a fost și este implicat în proiecte de amenajare urbană pentru autoritățile locale în multe orașe din țară, inclusiv în Capitală.
În București, au lucrări de amenajare în Sectoarele 4 și 5. Au echipamente instalate în locurile de joacă din Parcul Sebastian, dar și în Parcul Tineretului, aici intrând, leagăne, tobogane, bănci, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat și așa mai departe.
În Olănești, au realizat un parc de la zero, în care a fost nevoie și de amenajarea terasamentului, de alei și așa mai departe. Au fost proiecte care au inclus scoaterea rădăcinilor unor copaci care fuseseră tăiați de autorități.
Citeste si:
Cât costă un loc de joacă sau o stație de autobuz și cum se ajunge la aceste prețuri
Fondatorul EVOhoreca și Juko ne-a explicat că în multe cazuri valoarea unui proiect de amenajarea a unui loc de joacă variază în funcție de ce alte lucrări mai trebuie efectuate în afara instalării elementelor de mobilier urban.
Așa cum aminteam și în cazul parcului de la Olănești, sunt lucrări care necesită mai mult decât instalarea echipamentelor de joacă și a celor adiacente, lucrări ce vizează pregătirea amplasamentului, înlăturarea altor obstacole, nivelarea lui și așa mai departe. De asemenea, contează configurația locului de joacă, adică a numărului de echipamente achiziționate de autoritatea contractantă.
(Sursa foto: Juko)
În cazul proiectelor la care a participat Juko, costul mediu a fost de circa 30.000 de euro doar pentru echipamentele instalate într-un loc de joacă. Vorbim aici de locuri de joacă ce pot acomoda până la 100 de copii.
Citeste si:
În acest cost, prețul echipamentelor reprezintă cam două treimi din valoarea lucrării, iar o treime se încadrează la manopera, care include transportul și instalarea lor.
Și în cazul stațiilor de autobuz, costul poate varia, de asemenea, în funcție de celelalte lucrări necesare pentru amenajarea amplasamentului, cum ar nivelarea lui, eliberarea diverselor obstacole care ar putea fi pe locul amplasamentului și așa mai departe. De asemenea, contează foarte mult și tipul stației alese.
Așadar, nu se poate da un cost exact care să fie valabil pentru orice proiect de acest tip, dar ne-a oferit câteva exemple costuri.
„Stațiile de autobuz sunt niște produse pe care le-am vândut mai mult în provincie. Vorbim de stații pe care le-aș numi «corecte», care deservesc scopul de stație de autobuz. Și nu mă refer doar la un cadru metalic sudat și învelit în policarbonat, ci de niște produse destul de estetice, care vin și ca un element decorativ în spațiul în care sunt amplasate”, ne-a mai spus Alin Trușcă.
Citeste si:
Antreprenorul ne spune că prețul unei stații depinde de calitatea materialelor din care este realizată, dimensiunea lor și dificultatea montajului. Juko a avut contracte cu valoare medie între 4.000 și 5.000 de euro bucata.
(Sursa foto: Juko)
„O stație de autobuz corectă, care s-ar potrivi oriunde în România, are un preț între 5.000 și 6.000 de euro. Am avut contracte în sate care au cumpărat patru stații de autobuz și au costat 2.000 de euro bucata. Au fost proiecte în jurul orașelor în care au fost create linii de autobuz preorășenești pentru a aduce la muncă oamenii care făceau naveta din localitățile învecinate”, ne-a explicat fondatorul Juko.
Acesta a subliniat faptul că aceste investiții sunt realizate de primăriile locale, nu de companiile de transport, care operează doar flotele de autobuze.
„Operatorii de transport nu pot pune decât un stâlp care să semnaleze că acolo oprește autobuzul, dar nu pot instala stații. Este o investiție scumpă și nu pot construi așa ceva fiind vorba de domeniu public”, ne-a mai explicat Alin Trușcă.
Potrivit lui, sunt stații și de 60.000 de euro disponibile pe piață, dar așa ceva nu se va instala niciodată în România.
Furnizorii săi sunt companii din zona Orientului Mijlociu și vând către țările din regiune, cum ar fi în Emirate, stații de autobuz dotate cu aer condiționat, unele stații închise pentru a-i proteja pe călători de nisip, stații care vin cu tot felul de dotări suplimentare.
Juko face parte din grupul de firme EVOhoreca activ încă din anul 2002, grup din care mai fac parte mărcile EVOhoreca (amenajări hoteluri, cafenele, restaurante), truEvents, (amenajări săli de evenimente) și Studio32 (mobilier și decorațiuni pentru sectorul rezidențial).
Sursa foto: Juko
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
