Cum sa pregatesti un exit
Marius Ghenea (foto), presedintele FIT Distribution, sfatuieste antreprenorii sa-si pregateasca strategia unui exit, chiar daca multi intreprinzatori nu se gandesc ca isi vor vinde vreodata afacerea. “O strategie de exit inseamna si altceva decat vanzarea companiei, de exemplu, o strategie de succesiune. Din cauza ca afacerile au inceput in urma cu cativa ani in Romania, nu avem o traditie de transmitere a unei companii de la o generatie la alta. Cel mai important motiv pentru considerarea succesiunii este legat de hazard. Daca antreprenorii sunt intrebati <ce se intampla cu afacerea ta daca maine nu o mai poti detine si conduce>, 90% raspund ca nu sunt foarte confortabili atunci cand se gandesc la acest scenariu”, a explicat Ghenea.
In viziunea sa, dezvoltarea unei afaceri antreprenoriale depinde de doua elemente: aspiratia antreprenorului si abilitatile acestuia.
Mai mult, factorii care conduc la fuziuni in Romania sunt in general cei legati de presiunile externe foarte mari – asa-zisele fuziuni defensive.
“In schimb, foarte putini antreprenori din Romania se gandesc ca se pot dezvolta prin fuziuni. Multi spun ca pur si simplu nu s-au gandit la asa ceva, raspuns edificator la modul in care antreprenorii inteleg teoria M&A. In ceea ce priveste vanzarea unei companii, o astfel de mutare are loc in majoritatea cazurilor pentru ca antreprenorul nu mai este multumit de acea companie sau se asteapta sa nu mai fie satisfacut de evolutia ei in viitor”, a mai explicat Ghenea, unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori din Romania.
Ghenea sfatuieste antreprenorii sa apeleze la serviciile unei firme de consultanta legala si financiara chiar si in cazul tranzactiilor mai mici. De asemenea, este util ca actele companiei sa fie aduse la zi, iar procesele de business sa fie bine documentate.
Antreprenorul remarca si faptul ca valoarea perceputa este in general mai mare pe segmentele bine focalizate sau de nisa (vs firme cu activitati diverse si nefocalizate).
“Nu trebuie uitat nici faptul ca afacerea este cu atat mai valoroasa pentru cumparator, cu cat depinde mai putin de antreprenor. Nu in ultimul rand, cumparatorii vor sa vada profit; acest lucru trebuie sa fie scos in evidenta”, a adaugat presedintele FIT Distribution.
Nacu, Enterprise Investors: Antreprenorii romani nu au corelat investitiile cu cash-ul disponibil
Cristian Nacu (foto), partener la Enterprise Investors, nu se asteapta la un an prea bun pentru piata de M&A, deoarece lucrurile depind in buna masura de consum. „Acesta se va relua treptat, probabul abia spre sfarsitul lui 2011 si in 2012. Abia atunci ma astept sa vedem ceva mai multe tranzactii si o revenire a pietei de fuziuni si achizitii. In mod real, criza nu se va incheia acum. Probabil ca oamenii vor simti asta spre sfarsitul anului sau inceputul anului viitor. In mod cert, consumul nu si-a revenit si statisticile daca ar spune altfel, nu ar fi adevarat, oamenii nu mai consuma, si-au redus cheltuielile”, a declarat Nacu.
In opinia sa, principala problema pe care antreprenorii romani au avut-o in timpul crizei a fost reprezentata de necorelarea investitiilor cu sursele de lichiditati disponibile.
“Cand, inainte de criza, te indatorezi de cinci – sase ori cat valoarea EBITDA (n.red. profit inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare), si apoi vezi ca in anul urmator aceasta cifra iti scade cu 50%, te poti considera deja cu apa pana la nivelul nasului. Multi antreprenori au contractat finantari pe termen lung, sperand ca ritmul cresterii din 2000 – 2008 va continua la nesfarsit. In mod dramatic acest lucru nu s-a mai intamplat si astfel s-a ajuns la problemele din momentul de fata”, mentioneaza Cristian Nacu.
Cristina Filip, PeliFilip: Construiti o crestere credibila si sustenabila!
Cristina, partener al casei de avocatura PeliFilip, recomanda stabilirea unei rate de crestere sanatoase pentru fiecare activitate in parte. Acest obiectiv trebuie corelat atent cu capacitatea reala de a identifica noi oportunitati pentru a crea si a adauga valoare durabila in companie si o recuperare eficienta a investitiei legate de crestere. “In conditiile in care aceasta rata de crestere este credibila si sustenabila, va fi apreciata si valorizata corect si in context tranzactional”, a explicat Filip.
Avocatul recomanda antreprenorilor mai multe observatii despre crestere, relevante si pentru industria de retail locala, facute de Howard Schultz in cartea “Mersul inainte: Cum a luptat Starbucks pentru viata fara sa isi piarda sufletul”.
Astfel, cresterea nu trebuie promovata ca si strategie in sine, ci ramane o tactica pentru a atinge anumite obiective viabile economic.
“Daca aceasta vine insotita si este influentata substantial de anumite puncte de succes circumstantial, bazate in exteriorul companiei, poate sa ascunda si multe greseli, care ies la suprafata in momentul in care circumstantele externe nu mai pot alimenta cresterea. Lucrurile circumstantiale nu vor dura la nesfarsit, si cand dispar, ies la iveala o multime de greseli, si adevarul e ca nu ne bazam cresterea pe factori interni sustenabili”.
Disciplina si orientarea spre profit sunt elemente importante, pe langa planificarea ei pe motive bine intemeiate, sustinute de resursele, creditul si cultura companiei.
In multe cazuri, businessurile se confrunta cu presiuni imense pe preturi, preocuparea sanatoasa pentru eficientizarea costurilor parand sa ia o viata independenta fata de scopuri si context si forma unei tiranii a “celui mai mic pret”.
Intr-o tranzactie recenta, avocatii PeliFilip au fost chemati pentru a defini “pretul real si serios”, in incercarea de a depasi impasul dintre vanzator si comparator.
Concluzia analizei a fost ca “cel mai mic pret” nu este un rezultat pe care o parte cumparatoare, actionand liber, informat si constient, il urmareste automat si necircumstantiat sau pe care o parte vanzatoare, actionand rezonabil, il poate accepta, a explicat avocatul.
“Pretul este diferit de valoare, dar poate influenta perceptia complexa si completa asupra caracteristicilor bunului oferit, atata timp cat tranzactia propusa nu este limitata structural, pozitional sau restrictionata reglementar. In acelasi timp, este de luat in considerare de catre titularii activitatilor economice faptul ca avantajele competitive si pretentiile privind elementele constitutive ale valorii trebuie probate si testate dinamic pentru a sustine si ajusta in mod viabil o strategie tranzactionala bazata pe conceptul de valoare”, a mai spus Cristina Filip.
Veteleanu, VBC: Faceti compromisuri pentru cresterea afacerii!
Un partener de calibru si cu experienta in domeniu este cea mai buna variant pentru un business care isi doreste sa creasca, sustine Alin Veteleanu (foto), presedintele Vector Business Consulting.Veteleanu povesteste ca afacerea in IT, un domeniu de care este pasionat, a testat mai multe strategii, de la noi produse, pana la extinderea pe alte piete, in incercarea de a creste cu pasi marunti.
“Luam in calcul posibilitatea unui exit. Se spune ca daca stai mai mult de 5 ani intr-o firma s-ar putea sa ramani definitiv in ea. Este drept ca suntem atasati de afacerea noastra, dar daca vreo sa crestem trebuie sa ne gandim serios sa avem un partener strategic, sa lasam garda jos si ne construim o poveste de success”, a explicat Veteleanu.
Antreprenorul spune ca isi doreste sa se alieze cu parteneri puternici, fie un investitor strategic care sa inteleaga foarte bine afacerea sis a aiba idei de crestere, fie cu un fond de private equity, fie cu un investitor privat foarte puternic.
In opinia sa, varianta investitorului strategic este “de preferat”, deoarece acesta poate contribui foarte active la dezvoltarea strategiei ulterioare.
“El vine din industrie, poate ajuta la cresterea exponential a business-ului si este mult mai flexibil in a investi in companie. In cazul fondurilor de private equity, principalul handicap este agresivitatea in rezultate. Este, intr-adevar, o arta a compromisului imediat dupa vanzare, dar nu intotdeauna se ajunge la profitul estimat”, a mai spus antreprenorul.
El a mentionat si investitori privati, oameni cu resurse importante, care au facut exit-uri (precum Marius Ghenea sau Dinu Patriciu) si care sunt interesati de un business in crestere in care sa isi plaseze banii.
In final, in ciuda diferentelor de percetie vizavi de evaluari, preturi, asteptari, Veleteanu recomanda anreprenorilor sa faca si compromisuri, sa mearga mai departe daca vor sa isi creasca business-ul.
Marcu, Medlife: Apelati la consultanti financiari si juridici de top!
Mihail Marcu (foto), presedintele Consiliului de Administratie al operatorului de servicii medicale private MedLife, recomanda antreprenorilor sa studieze foarte bine domeniul in care activeaza si sa fie foarte atenti la multiplii care exista. Un alt sfat este folosirea serviciilor unor consultanti juridici si financiari de top.
Inainte de MedLife, Marcu a mai avut afaceri in sectorul pielariei-marochinariei, o brutarie cu moara, pe care le-a vandut inainte de a lucra in sectorul bancar. A renuntat la postul de vicepresedinte al RoBank pentru a se implica in MedLife, business de familie.
Marcu spune ca pe langa private equity si credite bancare, exista si o varianta de mijloc - cea a finantarii venite de la Banca Mondiala.
“Este o chestiune de cash flow si dezvoltare strategica. Un credit de private equity este cel mai scump posibil. Daca esti intr-o situatie financiara cat de cat buna te poti finanta foarte bine printr-un credit bancar. In privinta MedLife, ne permitem fara probleme sa apelam la finantare prin intermediul bancilor”, a explicat presedintele CA al celui mai mare operator privat de servicii medicale.
Marcu a mai spus ca in cazul celei de-a doua tranzactii pe care a facut-o (cu fondul de investitii SGAM, parte a Societe Generale – n. red.), familia Marcu si-a dorit sa obtina si bani pentru a realiza investitii in alte afaceri (domeniul navigarii, al imobiliarelor).
Andronescu, Sanador: Colaborarea cu fondul de investitii m-a disciplinat
Florin Andronescu (foto), directorul de dezvoltare al operatorului de servicii medicale private Sanador, isi aminteste ca a inceput colaborarea cu fonduri de investitii (printre care si Oresa Ventures) la inceputul anului 1997, in plin debut al unei crize romanesti. “Din punctul meu de vedere, criza se manifesta la fel si acum, dar se suprapune si cu cea de la nivel global. Efectele negative sunt mai mari decat atunci pentru ca in perioada ’97-’99 au fost mari devieri ale cursului, inflatii uriase si devalorizari”, povesteste Andronescu.
In prezent, remarca antreprenorul, ne confruntam cu o criza de incredere in consum care este "extrem de paguboasa".
“Am pornit acele business-uri in perioada de criza. Nu am facut tranzactii cu cash, ci doar din nevoia de a pastra business-urile. Colaborarea cu fondurile ne-a determinat sa facem prima retea serioasa (Flanco, lant de magazine electroIT - n. red.), gata sa preia cresterea pietei in 2000-2008”, a explicat Andronescu.
El este fondatorul companiei de credite de consum Credisson, in 2003, vanduta doi ani mai tarziu catre Cetelem, parte a BNP Paribas.
“Credisson a avut o viata scurta pentru ca piata a fost intr-o crestere extraordinara si atunci a devenit tinta cumpararilor. In 2005, cand am vandut compania de credite, au fost niste momente extrem de prielnice, cu un orizont de crestere”, explicat Andronescu.
Acesta spune ca un pachet minoritar te ajuta sa iesi mai repede din afacere si recomanda finantarea bancara, cata vreme este disponibila, fiind si mai ieftina.
“Colaborarea cu fondul de investitii, din punctul meu de vedere, m-a disciplinat. Trebuie sa ai grija sa-si contruiesti o echipa profesionista”, a adaugat Florin Andronescu.
Bumbacea, E&Y: Asteptarile privind piata de M&A sunt optimiste
Piata romaneasca de achizitii si fuziuni este pe cale de a se dezgheta, tranzactiile inregistrate in primul trimestru, in numar de 55, indicand o crestere fata de perioada similara din 2010."Asteptarile pe piata romaneasca sunt pozitive si optimiste ca urmare a interesului crescut al investitorilor din zonele apropiate. Interes exista pentru redresarea unei piete mari de consumatori, asa cum este cea din Romania", a declarat Cornelia Bumbacea (foto), partener al companiei de consultanta si audit Ernst & Young (E&Y) Romania.
In primele trei luni ale anului, 55 de tranzactii au avut loc pe piata romaneasca, dintre care 40 au fost deja inchise pana la finele lui martie. Din cele 55, un numar de 46 au fost tranzactii care au implicat companii doar din Romania, iar 9 au fost deal-uri internationale cu efecte asupra subsidiarelor pe plan local.
Tranzactiile si achizitiile inregistrate in primele trei luni ale anului au inregistrat o valoare totala de 270 de milioane de euro, la aceasta adaugandu-se 206 milioane de euro pentru deal-urile incheiate la nivel international.
Valorile celor 55 de tranzactii au fost, in general, mici, de cateva milioane de euro fiecare, dintre care doar patru-cinci au fost mai mari, implicand investitori strategici. Tranzactiile raportate in primul trimestru au vizat afaceri din sectoare precum imobiliare (10 anuntate, dintre care aproape toate inchise), energie (7), servicii si servicii financiare (5), IT (4), telecom (4) si industrie (4).
Citeste aici mai multe detalii.
